STII…SI LA CE TE AJUTA CA STII…

   Sub acest titlu doresc să iniţiez o dezbatere cu mine însumi, sau, să mă angajez într-o reflecţie vis-a-vis de măsura de reformă a Sistemului de Sănătate din România iniţiată anul trecut (în 2007) de fostul tovarăş, actual, domnul Ministru al Sănătăţii din România, d-nul Eugen Nicolăescu.

   Vizez monitorizarea sănătăţii naţiunii române prin programul global de analize medicale oferite gratuit fiecărui cetăţean (fie că este sau nu asigurat medical), suportate din cheltuiala Guvernului României. Gratuit? Ce păcăleală! Pe cheltuiala banilor noştrii, stimabililor, din impozite, taxe şi alte contribuţii vărsate la Bugetul Statului. Aceşti bani care, dacă nu s-au cheltuit pe „Apa Sâmbetei”, în mod cert s-au rătăcit pe albia unui afluent al acesteia, deoarece banii nu vor achita nicidecum produsul numit Reformă sanitară cumpărat de la Supermarketul „Corupţie”.

   Cu aceşti bani se vor umple dosarele pacienţilor cu informaţii referitoare la starea lor de sănătate. Iar în cel mai fericit caz se vor achiziţiona mai multe medicamente din farmacii, în limita plafonului – compensat sau gratuit, iar restul medicamentelor necesare a căror achiziţionare va fi neacoperită din fonduri, vor fi cumpărate din buzunarul fiecăruia care nu a apucat să ajungă la farmacie în prima jumătate a lunii (nu de alta, dar după aceea plafonul este consumat).  

   Titlul reprezintă probabil o întrebare golănească, ironică şi necenzurată, fiindcă m-am săturat de atâta cenzură inutilă, doar de dragul civilizaţiei. Dar porneşte chiar de la ideea faptului că, odată revenit de la centrul de recoltare a probelor biologice pentru laborator şi, ulterior, fiind în ipostaza persoanei ce îşi cunoaşte starea de sănătate, pe baza rezultatelor de laborator, cetăţeanul de rând de pe plaiurile mioritice ce află că a fost diagnosticat cu afecţiunea x sau y şi necesită tratamentul z în regim spitalizat, se deplasează de la Spitalul A la B cu scopul acesta, dar, surprizăăă! Spitalele A şi B nu mai deţin locuri libere deoarece, probabil, sunt ocupate de cei care s-au pensionat pe caz de boală, chiar dacă „bolnavii sănătoşi” sunt „sănătoşi-tun”. Asta pentru că „bolnavii-sănătoşi” aveau de unde să dea şpagă medicului care ia scos la pensie şi sunt nevoiţi să înregistreze anual două spitalizări. Mai există situaţia locurilor libere în spital şi implicit posibilitatea internării. Dar, stimabilii şi stimabilele (ştiţi voi cine) în halate de un alb imaculat îi comunică telegrafic, în virtutea a ceva cu totul opus culorii halatului, că nu pot oferi tratament sau intervenţie chirurgicală decât cu condiţia unei mici „reglări de conturi”, alta decât cea din serialul italian „Caracatiţa”, a cărei consecinţă este moartea dacă nu se realizează. Dacă afecţiunea medicală a persoanei este gravă şi, nu deţine resurse financiare suficiente pentru o intervenţie chirurgicală, dar nici poziţia foştilor tovarăşi, actual, domnii Călin Popescu Tăriceanu şi Traian Băsescu pentru a beneficia de servicii medicale în afara graniţelor, viitorul nu sună deloc bine, ca să inversez imperativul utilizat la vechea reclamă pentru compania de telefonie mobilă „Connex”, actual „Vodafone”. Ştii… şi la ce te ajută că ştii?! La ce bun să ştii că ai afecţiunea x sau y dacă în urma veştii că eşti bolnav nu te poţi trata cu tratamentul z în Spitalul A sau B, deoarece nu îţi permite buzunarul găurit de tranziţia romano-dacică?! – Cei de sus ne-au băgat cu arcanul modern în Uniunea Europeană da’ suntem integraţi doar cu prezenţa. Venitul românului de rând tot aiurea e.

   Apreciez ca fiind patetică scrisoarea Ministrului Sănătăţii din plicul în care am găsit cele două taloane pentru analizele medicale gratuite, plic primit din partea Guvernului României. E impresionant faptul că o personalitate ca cea a d-lui Ministru se coboară prăfuindu-şi costumul pentru a se gândi la binele cetăţeanului de rând.Ce măsură de reformă a Sistemului din Morga numită Sistem de Sănătate mai e şi asta, în contextul în care cunoaşterea stării de sănătate a românilor este doar vârful iceberg-ului ce se doreşte a fi „topit”, iar restul blocului imens de gheaţă, subacvatic, rămâne intact, neabordat, nerezolvat, neatacat, neconfruntat, la fel de solid şi de îngheţat, asemeni unui obstacol imens şi periculos ce persistă în calea traseului bun în sensul încercării de înaintare, de schimbare la faţă a României?Prin ce va fi această măsură „fundamentul reformei iniţiate de Ministrul Sănătăţii Publice”?, ca să citez din începutul acestei scrisori către mulţimea a cărei prostire pe faţă s-a cronicizat devenind un sindrom al imunoprostirii dobândit. Simpla existenţă a acestor cuvinte şi doar desfăşurarea analizelor medicale gratuite nu va declanşa, cu siguranţă, reforma mult dorită. Dorită?   

   Aaaaa! Dacă stimabilul ministru făcea demersuri în sensul schimbării mentalităţii cadrului medical din România vis-a-vis de şpagă şi mod de tratare a fiinţei umane, scuzaţi-mi tupeul, era altceva. Puteam crede că, într-adevăr, ar fi fost o măsură ce ar fi dat startul reformei în Spaţiul acesta îngheţat numit Sistem de Sănătate, în urma căreia ar fi înviat sau s-ar fi îngropat onorabil şi definitiv, fără posibilitate de dezhumare, câţiva morţi insuportabili – şi mă refer la câteva aspecte decedate demult în sectorul sanitar (şi mă întreb cum de nu miroase greu până la şefia Uniunii Europene care ar trebui să se autosesizeze?!). Ca să denumesc doar două cadavre: Mentalitate şi Percepţia medicilor asupra pacienţilor. Mă refer la Mentalitatea personalului medical vis-a-vis de şpagă, ca suprataxă obligatorie şi indiscutabilă pentru acordarea serviciilor şi intervenţiilor medicale, practicată nestingherit. De asemenea, mă refer la modul în care sunt Percepuţi şi trataţi pacienţii, dincolo de aspectul medical propriu-zis: trist, dar real, în interacţiunea medic-pacient, prin modul în care se raportează unii medici, pacienţii pot fi definiţi asemeni unor obiecte fără demnitate şi fără valoare în afară de banii pe care îi poartă cu ei pentru achitarea „taxei”. Să nu îmi spuneţi că există excepţii. Sunt conştient de existenţa lor, dar excepţiile nu rezolvă problema sau mai bine spus, problemele. Să lăsăm excepţiile deoparte! Personal, cunosc medici care nu ocupă un loc în Morga Sistemului de Sănătate dar să nu omitem faptul că excepţiile întăresc regula.

   Stimaţi medici, nu mai încălcaţi jurământul lui Hipocrate, recitiţi-l şi ţineţi cont de ceea ce aţi jurat solemn odată![1] Trăiţi în România, o ţară care se autointitulează creştină! Nu mai întăriţi şi voi parodia adusă creştinătăţii din România. Ar trebui să vă fie ruşine! Ar fi necesar să vă căiţi de practica aceasta josnică şi inumană. Nu vă cere nimeni să fiţi supraoameni. Fiţi oameni şi va fi deajuns! Sau, pentru voi, stimabile cadre medicale nu există Dumnezeu? Banii sunt tot ceea ce contează?! Personal mi se face frică numai când mă gândesc la faptul că, odată, în viitorul apropiat sau îndepărtat voi avea probabil nevoie să fiu operat. Oare câtă şpagă va trebui să plătesc atunci, pentru a putea să mă operez? Cum m-aş simţi atunci în ipostaza pacientului, inhalând aerul unui salon de spital? Sunt întrebări pe care mi le adresez şi sunt convins că fiecare cetăţean de rând şi le adresează când vine vorba despre îmbolnăvire, spitalizare şi o potenţială intervenţie chirurgicală. Ar putea stimabilul Ministru al Sănătăţii, d-nul Eugen Nicolăescu să afirme că aceste temeri sunt nefondate? Dacă da, cu ce, sau, prin ce?!Revenind la analizele medicale suportate din sacul Bugetului de Stat, stau şi mă întreb cu ce îl va încălzi (fiindcă acum, când scriu, e iarnă şi probabil că unii nu mai au lemne. Sau, banii pentru factura la încălzirea locuinţei sau cea a gazelor nu mai ajung) pe cetăţeanul de rând Ion sau Măria autohtonă, să ştie că este suferind(ă) sau nu de afecţiunea x, dacă, în final nu va putea să şi-o trateze şi, de ce nu, să se însănătoşească? Oare această măsură nu reprezintă de fapt culmea nesimţirii şi incapacităţii ministeriale de a începe şi realiza măcar acum, în ceasul al 12-lea al tranziţiei, mult dorita reformă în Sistemul Medical?

Retoric, oare această măsură nu reprezintă de fapt praful aruncat în ochii fiecărui cetăţean, din abundenţă şi fără remuşcare de la înălţimea fotoliului ministerial şi cea a mâinilor darnice aparţinătoare d-lui Nicolăescu, pentru a diminua lumina cu care se poate vedea în continuare, la fel de clar, realitatea tristă, chiar dramatică a Sistemului de Sănătate din România, tragismul unei societăţi cu Morga la aceeaşi adresă, ce zace încă în ignoranţa, indiferenţa sau nepăsarea celor suspuşi?

cezar pesclevei  

---

[1] La primirea in randurile Colegiului Medicilor din Romania, medicul va depune juramantul lui Hipocrate in formularea moderna (art. 378):“O data admis printre membrii profesiunii de medic,
Ma angajez solemn sa-mi consacru viata in slujba umanitatii.
Voi pastra profesorilor mei respectul si recunostinta care le sunt datorate,
Voi exercita profesiunea cu constiinta si demnitate,
Sanatatea pacientilor va fi pentru mine obligatia sacra,
Voi pastra secretele incredintate de pacienti, chiar si dupa decesul acestora,
Voi mentine, prin toate mijloacele, onoarea si nobila traditie a profesiunii de medic,
Colegii mei vor fi fratii mei,
Nu voi ingadui sa se interpuna intre datoria mea si pacient consideratii de nationalitate, rasa, religie, partid sau stare sociala,
Voi pastra respectul deplin pentru viata umana de la inceputurile sale chiar sub amenintare si nu voi utiliza cunostintele mele medicale contrar legilor umanitatii.
Fac acest juramant in mod solemn, liber, pe onoare!” (http://www.cmb.ro/avizari/ac.html)