Ce este discipolul lui Iliescu?

Gata!

 

Nervii m-au dinamitat şi m-au aruncat nervos în scrierea acestui articol.

 

Mă simt revoltat! M-au revoltat la culme cuvintele d-nului Mihnea Georgescu din ultimele sale articole postate pe blog-ul personal. Mihnea Georgescu se consideră pe acelaşi blog „un discipol al Preşedintelui Ion Iliescu”.

 

Nu mai rezist fără să scriu febril precum simt ceea ce gândesc.

D-nul Mihnea Georgescu, susţine că:    

 

„În fruntea statului ar trebui să se afle altcineva, nu Traian Băsescu, un om care să fie un discipol al lui Ion Iliescu, un om de omenie şi de bun simţ, care să se manifeste în chip civilizat.” (Mihnea Georgescu în Iliescu la Naţional 24)

 

„Deşi este hulit de mulţi inconştienţi sau interesaţi, Ion Iliescu poate să constituie motorul regenerării clasei politice româneşti, în spiritul autenticelor tradiţii de stânga, democratice şi europene.” (Mihnea Georgescu în Iliescu la Naţional 24)

 

„Băsescu este preşedinte cu p mic, Iliescu a fost şi este Preşedinte cu P mare.” (Mihnea Georgescu în Toate zoaiele preşedintelui. Băsescu a făcut-o de (z)oaie!)

Ce înseamnă să fii discipol? Discipolul este acea persoană „care trăieşte în preajma unui maestru, primind învăţăturile lui şi adesea continuându-le şi dezvoltându-le. ♦ Persoană care adoptă, urmează şi continuă doctrina, învăţătura, principiile cuiva.” (http://dexonline.ro/search.php?cuv=discipol)

 

Ce înseamnă să fii discipolul lui Ion Iliescu? Înseamnă să fii învăţat de fostul Preşedinte Ion Iliescu (d-le Georgescu, nu mai continuaţi, Iliescu nu mai e Preşedinte e Fostul Preşedinte) şi să îi continui învăţăturile pe care ţi le-a transmis. Şi nu numai atât! Înseamnă implicit să fii de acord cu manipularea prostimii prin discursurile demagogice. Înseamnă să fii de acord cu mineriadele şi crimele produse de mineriade din istoria relativ recentă, înseamnă să fi de acord cu regimul neocomunist din vremea Fostului Preşedinte!

Doamne fereşte ca România să mai fie condusă de cineva care este discipolul Fostului Preşedinte Ion Iliescu! (ca răspuns la primul citat)

 

Prin ce ar putea Ion Iliescu să fie „motorul regenerării clasei politice româneşti”? Sau, în ce sens ar putea să mişte motorul Ion Iliescu clasa politică românească? Prin filosofia pe care a învăţat-o la curţile Rusiei comuniste? Sau prin ce? Prin promovarea unui comunism mascat care să lichideze drepturile şi libertăţile fundamentale ale fiinţei umane? Domnule EX preşedinte a României, Comunismul a fost şi nu mai este dorit, dumneata ce doreşti să mai faci? Nu ne-ai omorât o dată mai vrei încă o dată? (ca răspuns la al doilea citat)

 

Băsescu Preşedinte cu p mic? Iliescu Preşedinte cu p mare?

Am să răspund acestei remarci prin cuvintele celebre ale distinsului intelectual Cristian Bădiliţă din cartea „Degetul pe rană” apărută la ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2006, pp. 123-126:

„Ion Iliescu nu e un personaj interesant. E un  arivist cât se poate de anost, viclean, fără îndoială, cu un anumit lipici la turnători şi filatoare (vă amintiţi gluma), şi perfect insensibil la rolul nefast pe care l-a jucat unsprezece ani de zile în istoria recentă a României. Deturnând o revoluţie anticomunistă din matca ei, în decembrie 1989, s-a instaurat în fruntea Statului român (pe care nu trebuie să-l confundăm nici o clipă cu România), de unde a contribuit decisiv la instaurarea haosului economic şi moral în societatea românească.”

 

Acesta este Iliescu. Aceasta este caracterizarea pe care şi-o poate însuşi „Discipolul lui Ion Iliescu”. Îl mai doriţi pe Iliescu sau vreun discipol al său?   

 

 

 

 

Etichete discipol, Ion ILiescu, Mihnea Georgescu