Jurnalul celei de a doua zi de summit NATO

Am făcut o promisiune şi nu pot decât să-mi onorez promisiunea. I-am promis doamnei pe care am abordat-o seara aceasta la Dineul oferit de Autorităţile române pentru mass-media, că am să scriu… Asta fiindcă nu am primit şi nici nu voi primi nici un pool card – acea acreditare suplimentară necesară pentru a ţi se permite accesul ca jurnalist la una sau mai multe din lucrările summit-ului.

Sunt supărat pe diplomaţia josnică uzată de cele două fiinţe feminine responsabile de acreditarea suplimentară (mă refer la doamnele Alina Coca şi Andreea Cotoc, nu de alta, dar, dacă o să aveţi de a face cu ele să ştiţi cu cin e aveţi de a face…), diplomaţie care este în ultimă instanţă o inducere în eroare, “un fals intenţionat” ca să-mi citez unul din scriitorii preferaţi - Gabriel Liiceanu.

M-a revoltat şi faptul că în prima zi de summit am vorbit cu una din ele, nu mai scriu numele că o să înceapă să se creadă VIP şi am înţeles că acreditările suplimentare se obţin doar pentru ziua curentă iar azi amdiscutat cu un jurnalist care avea 3 acreditări obţinute pentru ziua de mâine!!!

Astăzi, ca şi ieri am fost discriminat şi ţinut la periferia evenimentului numit Summit-ul NATO. Din discuţiile avute cu alţi jurnalişti de presă scrisă am aflat că şi ei au fost discriminaţi.

Singurele sesiuni la care am avut acces au fost conferinţele de presă la care am putut să-i ascult pe Jaap de Hoop Scheffer - Secretarul General NATO, Angela Merkel - Cancelarul Germaniei şi Nicolas Sarkozy - Preşedintele Franţei (care au ţinut o conferinţă de presă împreună), Călin Popescu Tăriceanu, Ban Ki Monn (Preşedintele ONU)- ce a fost într-o altă conferinţă de presă împreună cu Secretarul General al NATO şi Preşedintele Afganistanului - Hamid Karzai.

Am extras ideile importante enunţate în cadrul acestor conferinţe de presă.

Secretarul General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, în conferinţa de presă a subliniat includerea Ucrainei şi a Georgiei în Organizaţia Nord Atlantică, ţări cu care NATO va începe discuţiile la nivel înalt. Ţara care nu va fi inclusă în NATO este Macedonia, până când nu se va rezolva problema denumirii oficiale a statului.Secretarul General al NATO a amintit şi trei zone de interes pentru NATO, referindu-se la securitatea energetică, managemntul infrastructurilor şi evoluţia Organiţaţiei Nord Atlantice. De asemenea, Scheffer a amintit şi de Arhitectura de securitate pe care NATO trebuie să o construiască prin ridicarea scutului anti-rachetă.

În conferinţa de presă la care au vorbit Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy,

Cancelarul Germaniei a amintit de interesul NATO privind extinderea, materializată în cadrul acestui summit cu acceptarea în rândul aliaţilor a doi membri noi: Albania şi Croaţia. Macedonia fiind probabil acceptată cu ocazia unui alt summit.

O afirmaţie interesantă a Angelei Merkel a fost aceea în care Cancelarul afirma că: „Rusia nu are dreptul să ne dicteze cine să fie membru sau nu.”

Din discursul lui Sarkozy reţin că acesta sublinia cele trei aspecte comune pe care Franţa le împărtăşeşte cu Germania, din care reţin cel referitor la obiectivul numit Afganistan şi ceea ce vor intreprinde cele două state, anume, prin a întări trupele militare trimise în statul afgan. Un alt aspect comun al celor două state se referă la extinderea NATO.

Cel mai condensat discurs a fost cel al lui Călin Popescu Tăriceanu într-o conferinţă de presă în care a rezumat lucrările summit-ului până în prezent.

Prim Ministrul şi-a structurat discursul, aşa cum a spus-o chiar el, prin a oferi câteva remarci.

S-a referit la lărgirea NATO ca o soluţie pentru o Europă mai sigură şi ca un rezultat al prezentului summit.

CPT a felicitat Albania şi Croaţia pentru primirea invitaţiei de includere în NATO continuând să amintească cazul Macedoniei ce va fi susţinută pentru acceptarea în NATO după rezolvarea problemei cu numele oficial al statului.

În înţelegerea lui CPT, summit-ul de la Bucureşti a „reconfirmat rolul important al României în progresul european.”

NATO salută intenţia de aderare a Georgiei şi Ucrainei cât şi a reformelor democratice al acestor ţări.

CPT a amintit problematica energetică şi cea a scutului antirachetă ce au fost discutate.

Afganistanul nu a fost omis din seria de remarci, premierul afirmând că ţara noastră va susţine acest stat acceptat în NATO.

În concluziile sale, CPT a subliniat că acest summit a oferit multă vizibilitate ce a fost aţintită asupra României.

Ultima conferinţă a fost aceea în care atenţia s-a focalizat asupra Secretarului General al NATO, Preşedintelui Afganistanului şi cel al ONU. Fiecare din cei trei a susţinut cauza afgană, întărirea securităţii acestui stat cât şi reconstrucţia lui.

Tags: Bucureşti, Calin Popescu Tariceanu, summit Nato, discriminare, Ban Ki Monn, Preşedintele ONU, Hamid Karzai, Jaap de Hoop Scheffer, Secretarul General NATO, Angela Merkel, Cancelarul Germaniei, Presedintele Frantei, Presedintele Afganistanului, Nicolas Sarkozy, Alina Coca, Andreea Cotoc