Despre iniţiativa de a spune NU

Refuzul justificat e o atitudine neânvăţată de români. Iniţiativa de a spune „nu” lipseşte din modul nostru de a fi şi a gândi, din stilul nostru de viaţă. Suntem restanţieri la capitolul „Răspunsuri potrivite”. Ne place să acceptăm orice ni se dă, fără să analizăm într-o primă instanţă ceea ce ni se oferă. Suntem posesorii unei psihologii de turmă, lipsiţi de iniţiativă, după cum ne caracterizează şi autorul Psihologiei poporului român, Constantin Rădulescu Motru.

Fără să ne dăm seama, probabil, ne vindem uneori ieftin, chiar gratis. Suntem pasivi la iniţiativa refuzului de a spune „nu”, ne lăsăm cumpăraţi. Ce vreau să spun cu toate acestea? Aş vrea să spun multe, dar mă limitez doar la două ipostaze:

Odată cu desfăşurarea campaniei electorale suntem cumpăraţi de materialele electorale – funcţie de culoarea favorită: portocaliu, roşu, albastru sau… Asupra conştiinţei noastre se exercită presiune şi diversiune. Conştiinţa civică slăbită se încearcă a fi pecetluită şi anticipez multe ştampile de vot aplicate sub presiunea instinctului freudian, inconştient, alimentat de discursurile sofistice, cu argumentaţii vide, a celor ce candidează pentru fotoliul comod de Primar. Se încearcă orbirea ochiul critic al fiecăruia dintre noi. Personal, refuz să-mi vând fragmentul conştiinţei electorale rămas încă nealterat şi trec indiferent pe lângă corturile electorale ce-au răsărit peste noapte asemeni unor ciuperci otrăvitoare.

Cel mai mare om de afeceri român nu este Gigi Becali şi nici Ion Ţiriac, ci Satana.

Cel mai mare lider politic român contemporan nu este Traian Băsescu, Adrian Năstase sau Theodor Stolojan, ci Satana. Nici nu doresc să mă gândesc de câte ori am dat curs sugestiilor şi m-am vândut acestui ŞARLATAN, pentru că îmi saltă rădăcinile firelor de păr când încep să mă gândesc! Şi astăzi a venit la mine să încheie o afacere cu mine, o afacere „profitabilă” din punctul lui de vedere. Dorea să îmi dea ceva mărunţiş din puşculiţa sa frumos ornată cu sclipici în schimbul, spunea el, integrităţii mele oricum neânsemnată şi inutilă pentru el. Am avut curajul să-i trântesc uşa refuzului în nas şi i-a zburat mărunţişul pe jos. N-avea decât să şi-l strângă! Mâine oare ce fel de afacere va dori să încheie cu mine?

Cele mai importante minuni ale lumii şi cred că singurele, nu sunt Piramida lui Keops, Colosul din Rodos sau Farul din Alexandria, ci MOARTEA şi ÎNVIEREA Dumnezeului-Om; faptul că unii din noi nu ne mai aparţinem: am fost cumpăraţi, am fost răscumpăraţi de Cel care a plătit preţul imens, nepreţuit, viaţa Sa pentru viaţa noastră – Isus Hristos.

O nenorocire mai mare decât cea din 11 septembrie 2001 din Statele Unite este că înstrăinăm ceva de valoare vitală ce nu ne mai aparţine, ceva ce constituie proprietatea privată a lui Dumnezeu: viaţa noastră mântuită de Hristos.     

Poate că exagerez dar, totuşi, realitatea nu contrazice ceea ce am scris. Am învăţat când eram student, la un curs de sociologie, o paradigmă care explică foarte bine de ce în societatea umană există atâtea realităţi, atâtea bunuri şi servicii. Paradigma învăţată de mine susţine că în societate există ceva fiindcă societatea solicită sau e dispusă să primească acel ceva. Aceasta e raţiunea de a exista a tot ce este produs.  Sau, altfel spus, în societatea contemporană superficială, ceva există fiindcă „dă bine” şi este acceptat, comercializat şi apoi utilizat. La fel stau lucrurile şi cu campania electorală cât şi cu ispita Satanei: există şi încearcă să ne cucerească. Ia iniţiativa de a oferi un răspuns potrivit! Ia iniţiativa de a spune NU!                                                             

 

 

Tags: Adrian Năstase, Traian Băsescu, campanie electorală, iniţiativă, nu, psihologie, Constantin Rădulescu Motru, popor, român, Satan, culoare, albastru, portocaliu, roşu, ieftin, subtil, conştiinţa civică, Gigi Becali, Ion Ţiriac, Theodor Stolojan, şarlatan, profitabil, gratis, Piramida lui Keops, Farul din Alexandria, Isus Hristos, Statele Unite, moarte, înviere, 11 septembrie, învăţare