…mereu lângă tine…


Mi-ar plăcea să fiu mereu lângă tine,

să uiţi de tristeţea cu bocet, de tot…

de plânsul ce naşte suspine în rime…

surâsul să-ţi fie unicul rod.

-

Mi-ar plăcea să fiu mereu lângă tine,

să-ţi fiu răsăritul de soare mereu,

apusul să-ntârzie să vină la tine

ca moartea cu pasul rece şi greu…

-

Mi-ar plăcea să fiu mereu lângă tine,

asemeni luminii din raza de soare,

ca apa ce curge mereu din izvor,

sau pigmentul prezent intens în culoare.

-

Mi-ar plăcea să fiu mereu lângă tine,

dimineaţa devreme după seara de vis,

şi seara să fi tot timpul cu mine,

stea de pe ceru-mi vieţii nestins.

-

Mi-ar plăcea să te am mereu lângă mine,

primăvara când totul revine la viaţă;

şi toamna când viaţa-ar muri şi în tine,

sau iarna când îngerii toţi sunt de gheaţă.

-

Mi-ar plăcea să te am mereu lângă mine,

jumătatea de inimă ce bate cu-a mea,

iar când va-nceta odată… să bată în tine

şi-a mea să-nceteze în clipa acea.

Etichete: ,

2 Răspunsuri la “…mereu lângă tine…” r r

  1. corneliurotar spune:

    Frumoase poeziile tale…într-adevăr eşti un visător, şi visezi frumos.

  2. Diana Petrariu spune:

    Imi polace aceata poezie!

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.