Când am citit pentru prima dată un text semnat de Traian Ungureanu, am rămas cu impresii plăcute. M-a impresionat aproape de izvorul lacrimilor combinaţia de vocabule împletite de pana sa. Mi-am zis: în sfârşit, am în faţa ochilor mei rândurile unui jurnalist adevărat ce nu face rabat şi nu poate fi inclus în categoria celor ce stau la cheremul mogulilor de presă, cum îi place stimabilului President Traian Băsescu să se esprime. Dar astăzi, făcând o vizită blog-ului Roxanei Iordache (http://roxanaiordache.wordpress.com/2009/05/29/tru-colors-sau-pana-unde-poate-merge-prostitutia/), am rămas dezamăgit în urma vizionării înregistrării video postate acolo, înregistrare în care stimabilul Ungureanu glorifica Partidul – PDL şi caricaturiza principalele partide opozante: PSD şi PNL. Dar fără succes! Aţi reuşit doar să vă caricaturizaţi propria persoană, d-le Ungureanu, pentru a nu face o notă discordantă cu propria dvs. fizionomie. Arătaţi jalnic nu doar la exterior ci de-acum şi în intrior!
M-ai dezamăgit d-le Traian Ungureanu! Nu am să mai cheltuiesc banii cumpărând cărţile tale şi nici timpul pentru a le (mai) citi. Asta pentru că nu mă mai reprezinţi. Să ţi le cumpere Traian Băsescu. Mai mult decât probabil el te plăteşte. Să-ţi cumpere el opera. Pentru că nu mai exişti cu statutul şi rolul unui jurnalist „pe bune”. Condoleanţe pentru sinuciderea jurnalistului Traian Ungureanu! Te-ai vândut lui Băsescu. Ai coborât la subsolul onoarei şi a încrederii. Şi asta te descalifică din postura jurnalistului care redă corect ceea ce gândeşte sau observă. Nu există o mare diferenţă între tine şi un jurnalist ai perioadei comuniste care scria sau ţinea discursuri adulante PCR-ului!
Cum poţi, d-le Ungureanu să-ţi prostituezi discursul, să-l îmbraci în zdrenţele unui costum rasat de intelectual, pentru a elogia un partid ce ne-a condus la sapă de lemn şi ăla de proastă calitate?
Îţi recomand, d-le Ungureanu, o carte scrisă pentru calitatea de lichea pe care ai început s-o reprezinţi şi ’mneata: Apel către Lichele de Gabriel Liiceanu. Probabil ai citit-o. Dacă da, reciteşte-o. Dacă nu, citeşte-o, pentru că a fost publicată la distinsa editură la care ţi-ai publicat cărţile personale: Humanitas.
Etichete Cotidianul, moarte, PD-L, sinucidere, Traian Băsescu, Traian Ungureanu
iunie 1, 2009 la 4:58 pm |
Din păcate! Şi cel mai trist e că scrie minunat şi – aşa cum spui tu – şi-a prostituat un dar de la Dumnezeu.
iunie 1, 2009 la 5:00 pm |
Da. Şi-a prostituat talantul, a început să creeze altfel decât trebuia. Şi-a distorsionat mai mult imago dei din persoana sa.
iunie 1, 2009 la 5:02 pm |
Şi ştii că e un om care crede în Dumnezeu. Totodată, are o dezinvoltură a prostituţiei, poate ca să sublinieze că e o meserie.
iunie 13, 2009 la 4:28 pm |
Măi oameni buni, nu vă pierdeţi cu firea. Nu poate să-ţi placă scriitura unui om doar pentru că ţine deschis cu un partid anume? TRU nu s-a vândut pentru bani. TRU are nişte idei fixe din care n-ai cum să-l scoţi. Persistenţa lui în admiraţia pentru Băsescu nu e o admiraţie naivă sau neghioabă. E o chestie asumată şi n-are decât. Dacă îmi place TRU, nu-mi place pentru această hachiţă a lui, ci pentru că are un verb caustic, e plin de spirit etc. Long live TRU. Sunt unul dintre marii lui admiratori. Călcatul lui în străchinile PDL-iste îl face cu atât mai uman. Dacă ar fi fost prea echidistant (cum e CTP) mi-ar fi dislăcut.
Deci, long live TRU! Când vine vorba de opţiuni politice, nu sunt de-acord cu el, ba socot regretabilă intrarea lui în politică, dar asta nu mă împiedică să-i lecturez cu plăcere materialele. Operaţi şi voi această distincţie. Altfel s-ar putea să descoperiţi că nu vă mai place poezia lui Eminescu fiindcă poetul avea sfilis! (Mă rog, există şi ipoteze că n-a avut! Luaţi argumentul doar ca exemplu ipotetic, dacă nu e adevărat)
P.S. Cezar, ca-ntre gentlemani acum: atacul tău la fizionomia lui TRU este foarte “ungentlemanlike”. Este de fapt înjositor nu atât pentru TRU, cât pentru tine şi pentru Creator. Poţi să batjocoreşti ideile lui TRU şi opţiunile lui politice, dar nimeni nu-ţi dă dreptul să jigneşti o persoană pentru cum arată. Până la urmă, transplant de faţă se mai poate face, dar transplant de creier nu. No offence meant! I hope none shall be taken.