Puțin despre sportul datului cu părerea la români

 

Nu-mi este străin faptul că românii se pricep la tot și la toate. E binecunoscut faptul că:

 Ne pricepem la politică. Deși, practic, mulți români habar nu au ce e aia politică, care este rolul politicii, dacă este cu adevărat necesară politica în țara Românească și în orice altă țară și cu ce se mănâncă ea. Oare câți români au citit cărți de politică?

 Ne pricepem la mașini. Dar nu știu cum se face că preferăm numai mașini germane, cu predilecție trio-ul german (Audi, BMW, Mercedes) și banalul VW, spunând despre cei ce nu aleg una din aceste mașini că ratează una din cea mai bună alegere. Dacă ne-am pricepe cu adevărat la mașini, probabil că am lăsa baltă mărcile nemțești și am alege ceva japonez. Sunt voci care spun că cele mai fiabile ar fi cele japoneze. Deci…

 Ne pricepem la fotbal și la orice sport.

 Că veni vorba de sport, voi comenta puțin despre un sport național care ne reprezintă: sportul datului cu părerea în necunoștință de cauză. E interesant de remarcat cum oamenii își dau cu părerea, cum știu tot despre oportunitatea despre care vrei să le vorbești, înainte să asculte, să vadă despre ce este vorba. De asemeni, e foarte interesant ce doctori în psihologie avem, înzestrați cu capacități paranormale nemaiîntâlnite, transformați în agenții matrimoniale ambulante ce se pronunță cu privire la tine și la persoana cu care ești în relație fără să fi stat de vorbă măcar o oră cu tine sau cu celălalt! Unor astfel de persoane le sugerez să se uite în oglindă, bine, bine de tot, să-și caute bârna din fața ochilor, sau să vadă dacă nu cumva sunt și academicieni doctori în economie și poate reușesc să dea soluții pentru scoaterea României din criză. Sau mai bine privesc prin casă, să vadă dacă nu cumva trebuie să aspire, să șteargă praful, să meargă la cumpărături sau, poate, să-și caute un loc de muncă mai bine plătit, să fie ocupați, aă aibe bani de-o vacanță la greci (poate le crește și lor PIB-ul cât să nu iasă din zona euro) și să se lase de sportul datului cu părerea în necunoștință de cauză!

Impresii din Spania

Am fost în Spania. Pentru o săptămână am vizitat câteva locuri splendide din Peninsula Iberică. Să vizitezi aici oraș european! Barcelona este, probabil, una din destinațiile turistice europene unde nu te poți plictisi. Am stat doar o zi în acest oraș mirific. Dacă ajungi în Barcelona și nu ai mult timp la dispoziție, cea mai bună alegere cred că este aceea de a urca într-un autobuz turistic și a cutreiera orașul pe cele trei trasee. Vei putea admira atracții precum Muzeul de Artă, Sagrada Familia, telefericul cu care urci spre colina castelului de unde poți admira imaginea magnifică a orașului, sau portul – prima poartă dinspre marea cea albastră pe care să o tot admiri. Dacă vrei să faci cumpărături, bulevardul Diagonal e cea mai bună alegere! În cetatea Peniscolei pot fi admirate alte imagini superbe! Imaginea orașului, a cetății, a plajei învecinate cu hoteluri și a mării. În această vacanță am locuit în Castellon. O comunitate cu multe străduțe cochete, fără gropi, cu capace de canal la nivelul asfaltului, clădiri cu fațade îngrijite, terase cu oameni civilizați, trecători amabili să-ți ofere indicațiile solicitate, magazine cu vânzători amabili și cu chef de a-ți arăta și vinde marfa din stoc. Șomajul se simte bine aici. Dar oamenii nu par disperați. Nu citești aici acea încruntare impregnată pe chipurile românilor. Plimbându-mă pe străduțe, am întâlnit curățenie, parcuri, pasaje subterane, trotuare late și de bun simț, dovada interesului autorităților locale față de cetățenii care plătesc taxe și impozite – care nu regretă, cred, că le plătesc. Pe plaja din Castellon, am găsit nisipul fin și curat pe care-l simțeam între degetele picioarelor acum mai bine de 20 de ani, la Mamaia autohtonă. Am fost plăcut surprins să găsesc duș și toaletă la intrarea pe plajă. Incredibil, dar adevărat, drumul de țară, în Spania, printre măslini și portocali, e asfaltat. Și fără gropi! Trenurile de aici chiar circulă cu viteză. Dacă în România, o călătorie cu trenul între Suceava și București necesită mai bine de șase ore, pentru o distanță de 450 km, în Spania, pentru o distanță asemănătoare, nu ai nevoie mai mult de două ore și ceva. Asta da transport feroviar! Că veni vorba de tren, mi-a plăcut atmosfera din tren de aici. Fiecare pasager primește o pereche de căști cu care are acces la patru canale de muzică și unul care asigură coloana sonoră a filmului ce rulează pe plasmă.