Căline, te vrei din nou Prim-Ministru?

Călin Popescu Tăriceanu a prins bine gustul puterii aidoma unui patruped căruia i se oferă ciolanul proaspăt descotorosit de stăpân şi apoi îl ţine strâns, încearcarea cuiva de a-l deposeda fiind întâmpinată cu hârâitul mânios şi colţii lacomi pregătiţi pentru a se înfinge în carnea duşmanului.

Dorind să nu mai plece din curtea Palatului Victoria, C.P. Tăriceanu a dat deja start-ul campaniei electorale ce va începe oficial în luna octombrie a.c. Se pare că se visează Prim-Ministru şi în următorii ani. Problema se va lega de opţiunea sau opţiunile viitorului Preşedinte. L-a apucat hărnicia în prag de alegeri parlamentare că doar nu degeaba a patinat ţanţoş şi sigur pe LCD-ul laptopului meu, la ştiri, de câteva ori alături de viitorul potenţial Preşedinte al României – Sorin Oprescu, inspectând cu mult zel şi implicare câteva lucrări publice din Capitală aflate în plină desfăşurare. Asemeni, a muştruluit câţiva responsabili de construcţia sau reconstrucţia caselor afectate de inundaţiile recente, responsabili care i-au transmis semnale legate de imposibilitatea refacerii caselor afectate de inundaţii, sugerândule chiar demisia în cazul în care nu se văd în stare să le termine până la 1 decembrie. Se pare că a poruncit şi stimabilului Vozganian de la Finanţe să mărească cu 20 % pensiile începând cu data de 1 noiembrie a.c., chit că mărirea va veni cu două luni decât era programat, pentru a prinde alegerile parlamentare cu un obiectiv al Guvernului deja atins, pentru a-şi fonda reuşita campaniei pe un segment important al populaţiei: pensionarii. Sunt curios dacă va obţine un procent favorabil.

O nouă stea pe cerul României– Sorin Oprescu

Din depărtare, la câteva luni distanţă de anul 2009, o nouă stea străluceşte pe bolta întunecată a României: Sorin Oprescu.

Alegerile prezidenţiale din anul următor vor fi marcate de steaua aceasta care se va metamorfoza din actualul punct incandescent ce a crăpat deja întunericul, în soarele ce va topi corupţia, minciuna, hoţia, pasivitatea, ignoranţa sau clasă politică nefavorabilă societăţii. Şi o spun fără a mă îmbăta cu apă rece cum îi place d-lui Ion Iliescu să spună atunci când ograda sa politică se hazardează, asemeni unor copii inconştienţi, că va pune mâna hapsână pe putere.

Ideea unui Preşedinte independent sună trăsnet! Este una din cele mai ingenioase idei care va descreţi minţile românilor. Ea deţine potenţialul impactului maxim în rândul masei care, plictisită şi exasperată de vechea coloratură depăşită, va dori (doreşte) ceva NOU. Un candidat la alegerile presidenţiale colorat în roşu, portocaliu, albastru, galben sau mai ştiu ce altă culoare reprezentativă pentru un partid politic a inhibat receptorii electorali până acolo încât i-a tocit şi i-a făcut insensibili, fără capacitatea de a mai percuta la semnalele emise de sfera politică. N-aţi învăţat la Psihologie, în clasa a X-a, că un receptor asupra căruia se exercită un stimul constant pentru o perioadă lungă de timp slăbeşte din receptivitate?

Ar fi pentru prima dată în istoria României când un om ar păşi pe eşafodul prezidenţial şi ar putea spune, fără rezerve, că România este în sfârşit o ţară liberă de interesele colorate. Ar fi pentru prima dată în istoria acestei ţări când ideea unei democraţii va curge prin venele corpului societal românesc şi va abroga prin dizolvare pseudodemocraţia blestemată. Pentru prima dată în istoria noastră de după ’89 s-ar crea premizele schimbării la faţă a României mutilate de golurile şi lipsurile adâncite direct proporţional cu înaintarea anilor în tunelul întunecat şi sumbru al timpului.

Sorin Oprescu va străluci asemeni unui soare nou pe bolta autohtonă cu speranţa că va aduce un strat de ozon nou şi o altă atmosferă pentru sănătatea şi design-ul României.

După cum se pronunţau Stelian Tănase şi Mircea Dinescu la emisiunea Tănase şi Dinescu de pe Realitatea TV în data de 11 iulie a.c., dacă continuă să facă curăţenie la Primăria Capitalei în ritmul şi consistenţa în care a început, Sorin Oprescu are şanse reale să răstoarne procentele actuale din sondaje la alegerile prezindenţiale de la anu’ lăsând astfel formaţiunea actuală de la guvernare, muritoare de foame iar pe cea nou formată ce şi-a pregătit artileria grea cu promisiuni – PSD-PC, probabil, cu dinţii scrâşnind de durere din cauza marelui ciolan ratat. Pentru că, nu-i aşa, „în lupta socială, sânt mai slabi acei care deţin puterea fără să aibă echivalentul vitalităţii, decât acei care sânt în drum spre putere cu toate resursele vitale.” (Emil Cioran)

 

 

Atmosferă de seară în Capitală

Atmosfera e caldă şi poluată. Am impresia că Bucureştiul a fost un cuptor imens în timpul zilei iar acum încă îşi păstrează nu puţinele grade Celsius în plus. E seară. Liniştea se îngână cu Agitaţia, cea din urmă pierzând hectare de teren în confruntarea cu Liniştea.

Scârţâitul stresant al roţilor de tramvai se împletesc mai rar cu şinele obosite până se pierd în absenţă şi se confundă cu scârţâitul clipelor ce se pierd în cumpăna nopţii.

Campania electorală s-a terminat. Până la următoarea campanie, străzile vor rămâne apolitice, fără ecoul distorsionat de sloganuri, promisiuni sau „Votaţi-l pe (…)!, Votaţi-l pe (…)! Votaţi-l pe (…)!. Doar ticăitul ceasului e singurul care distorsionează ecoul realităţii noastre postmoderne, el singur rămas fără promisiuni neândeplinite, el singurul care îşi duce la bun sfârşit promisiunea: Trece vremea! Şi trece.

Pe măsură ce rândurile aleargă pe hârtia virtuală iar scrisul meu „Times New Roman 12” înegreşte progresiv pagina A4, vântul îşi îndeplineşte în sfârşit promisiunea tacită de a ne aduce nu numai ploaia ci şi aerul rece de la mama Rusia.

Liniştea de pe străzi este deplină. Greierii, câteva voci ce se pierd în depărtare sau câteva maşini sunt singurele care o curmă.

În cadrul neoficial dintre patru pereţi, la capitolul „Partide”, PD-L jeleşte cu lacrimi sintetice colorate în portocaliu, înfrângerea inadmisibilă.

PNL continuă cu episodul şapte scandalul declanşat de eşecul lui Orban iar Premierul Călin Popescu Tăriceanu, în ipostaza călăului cu cagulă galbenă, îşi execută pionul de sacrificiu electoral – Ludovic Orban.

PSD celebrează reuşita piesei „Lichidarea portocalie”, în regia lui Ion Iliescu, scenariul Adrian Năstase, piesă jucată pe scena Capitalei, avându-l ca personaj principal pe Sorin Oprescu.

La capitolul „Personalităţi”, Traian Băsescu, îmbracă costumul de gală al unui histrion de odinioară şi se (re)dă cu poporu’ montând pe scenă interesul pentru viaţa de zi cu zi a românilor invitând la Cotroceni liderii partidelor parlamentare pentru a discuta cu aceştia, în data de 1 iulie a.c., pe tema creşterii preţurilor la alimente şi la combustibil. De altfel e o investiţie bună şi invitaţia aceasta. Nu-i aşa? Campanie electorală domnilor!

Adrian Năstase desface şampania amară marca Am scăpat acum, vedem la toamnă (…) pentru suspendarea votului deputaţilor privind cererea DNA de a da startul urmăririi penale a onoratei sale persoane, vot ce se suspendă, se amână până-n toamnă, din lipsă de cvorum. Toamna se numără bobocii, nu-i aşa?

Sorin Oprescu a prins rădăcini cu mulţumirile de pe site şi în fotoliul de Primar General, sperând să demareze ceea ce le-a promis bucureştenilor, iar Ion Iliescu e blocat în blogosferă şi nu a mai postat nimic de 3 zile. Necesită probabil un restart.

Mihnea Georgescu iese la rampă ameninţător şi promite că nu va rămâne dator unor alte personalităţi.

Câinii mai latră, unii mai muşcă! Noapte bună!

MISCAREA EUROPEANA – UN ONG AL NESIMŢIRII INFATUATE

Mişcarea Europeană cu sediul în str. Chitarei, nr. 19, sect. 3, reprezintă unul din ONG-urile care a selectat observatori pentru scrutinul al doilea al alegerilor locale din Capitală din data de azi, 15 iunie 2008.

Eu sunt unul din observatorii căruia i s-au promis 200 roni pentru prestaţia de observator. Am fost observator asemeni altor tineri în sect. 3 la o secţie de votare.

Una din obligaţiile pe care s-au angajat să o respecte a fost aceea de a plăti cei 200 roni seara, la sfârşitul închiderii secţiilor de votare, pe baza Procesului verbal eliberat de Preşedintele secţiei de votare, Proces verbal prezentat la sediul organizaţiei.

Împreună cu alţi colegi ne-am deplasat la sediul Mişcării Europene pentru a preda Procesele verbale şi a încasa cei 200 roni promişi. Dar cei de aici ne-au spus că abia mâine vom primi banii. A urmat un schimb de replici condus de partea vătămată, specific de mine şi încă câţiva. Am ajuns la un moment dat ca cineva din partea lor să mă agreseze fizic.

Din păcate cred că art. 12, cap. III din cadrul Statutului acestei organizaţii referitor la Scopuri şi obiective reprezintă un imens praf aruncat în ochii noştrii:

”Art.12 – Miscarea Europeana – Sectiunea Romana are ca principal obiectiv contributia la realizarea unei Europe unite, fondate pe respectul drepturilor fundamentale ale omului, pe principiile de pace, respectului libertatilor democratice, de solidaritate, pentru participarea cetatenilor la actul de decizie, pentru dreptul cetatenilor de a se informa si a fi informati, pentru actiunea actelor guvernamentale in favoarea cetatenilor, pentru promovarea valorilor civice, ale democratiei si statului de drept.” (Preluat de pe site-ul Mişcării Europene – www.miscareaeuropeana.ro)

Aceast ONG care promovează valorile europene şi respectarea „drepturilor fundamentale ale omului” şi-a dinamitat o porţiune fundamentală din Statut!!! E vax albina, stimaţi cititori!

Ar trebui să-şi ceară măcar scuze pentru nesimţirea infatuată de care au dat dovadă!!!!

DACĂ VE-ŢI FI SOLICITAŢI SĂ FIŢI SAU SĂ MAI FIŢI OBSERVATORI DESEMNAŢI DE ACEST ONG, ÎN SEMN DE RESPECT ŞI SOLIDARITATE REALĂ FAŢĂ DE CEI CARE AU LUAT ŢEAPA PROMISIUNII NEÂNDEPLINITE, REFUZAŢI INCLUDEREA DVS. ÎN CIUDA BANILOR PE CARE VI-I PROMIT.

Sunt foarte nerăbdător să văd mâine dacă îmi voi primi banii.

La Bookfest 2008

Astăzi am pierdut (câştigat) câteva ore la Book Fest.

Lume multă (nu foarte multă), prezentare de carte la diferite edituri, bâlbâiţi şi retori, standuri bogate şi standuri sărace, cărţi bune şi mai puţin bune, edituri cu cărţi promiţătoare şi cu cărţi ce au pierdut resurse în zadar – ăsta a fost peisajul pavilioanelor ocupate cu standurile diverselor edituri la acest târg de carte de la Romexpo în Bucureşti.

Mi-a fost onorată percepţia vizuală prin a-l remarca pe Gabriel Liiceanu – care m-a surprins într-un mod plăcut la prezentarea romanului Cu inima smulsă, de Radu Paraschivescu, carte pe care am achiziţionat-o cu autograf. De asemenea, am fost încântat să îi văd, în carne şi oase, pe Dan C. Mihăilescu, Horia Roman Patapievici care a avut o prezenatare sinceră şi sensibilă a unui audio book, pe Ioana Pârvulescu, Traian Ungureanu, Valeriu Stoica, Adriana Bittel sau Nicolae Manolescu.

Cred că editurile prezente la acest târg cu cel mai mare rating au fost Humanitas, Polirom, Rao, Curtea Veche, Paralela 45 şi punct (punct-ul nu în sensul de nume al unei edituri ci cu sensul unui semn de punctuaţie).

La standul Cotidianului am asistat la o dezbatere politică. Se pare că băieţii au fost cumpăraţi de Vasile Blaga pentru că toţi, dar absoluţi toţi erau pro Vasile Blaga şi contra Sorin Oprescu – oaia neagră a dezbaterii din stâna adhoc constituită. Din câte ştiu doar în anii regimului trecut românii erau injectaţi, vorba lui C. T. Popescu, cu otrava negândului şi toţi trebuiau cel puţin să mimeze că gândesc identic cu spiritul ideologic al Partidului Comunist. Să fie şi acum aşa? Mă îndoiesc! De aceea i-am întrebat la sfârşitul dezbaterii, „cu cât v-a plătit Blaga?!”, întrebare la care nu am primit răspuns, ci doar o întrebare asemănătoare, fapt care îmi întăreşte clar convingerea… şi îmi oferă un răspuns la întrebarea pe care le-am adresat-o eu. Răspunsul e evident. Cu cât i-a plătit Vasile Blaga pe jurnaliştii de la Cotidianul? Cantitatea e necunoscută.

Inedit despre Sorin Oprescu şi Vasile Blaga

Caricatura e un alt mod, mai neobişnuit, de a descrie şi transmite realitatea – fiinţele umane şi obiectele, prezenţa şi absenţa. Când celelalte mijloace de comunicare s-au uzat şi nu mai deţin capacitatea de a comunica mesajul dorit, caricatura îşi duce la îndeplinire misiunea încredinţată.

Pe pagina unui ziar am găsit, astăzi, ceva inedit: caricatura lui Blaga şi cea a lui Oprescu. În modul său particular de a fi, Vasile Blaga apărea cu înfăţişarea unuia cu cap pătrat, cubic chiar. Arhitectura capului lui Sorin Oprescu apărea impunătoare, (mai impunătoare decât cea a contracandidatului), ascuţită (parcă spunându-ne că avem nevoie de un vârf de lance în Primăria Capitalei) şi promiţătoare (în spirit, asemănătoare cu cea a unui gladiator pregătit pentru a ieşi în arenă).

Într-adevăr, luând ca reper aceste caricaturi, mintea d-lui Oprescu e mai spaţioasă decât cea a buldog-ului Blaga. Asta pentru a ne asigura de spaţiul imens în care există soluţiile imperios necesare pentru noi, pentru bucureşteni.

Nu în ultimul rând, tot conform acestui reper, Primul pentru Bucureşti nu poate fi altul decât doctorul Sorin Oprescu. Pentru că mintea unui buldog  nu are şi nu va avea cum să surclaseze mintea unui medic. Never!  Explicaţia e previzibilă şi de prisos.

Finala Capitalei – Eu cu cine votez?

Cu dr. Sorin Oprescu, desigur!

Prezent la o emisiune a Gabrielei Vrânceanu Firea, de pe Antena 3, din seara aceasta, dr. Sorin Oprescu a fost diferit. A demonstrat că este INDEPENDENT, nu dependent de culoarea şi interesele unui partid.

Alături de buldog-ul Vasile Blaga – de la PD-L, de lupul Cristian Diaconescu de la PSD şi personajul cu un temperament molatec-mioritic – Ludovic Orban de la PNL, dr. Sorin Oprescu a demonstrat că este diferit, că se poate candida fără a produce pe bandă rulantă fraze care să respecte ideologia partidului din care faci parte. Nu a apărut cu discursurile pompoase şi sofisticate ca şi ceilalţi contracandidaţi. De asemenea, fiind medic, nu s-a lăsat sedat de anestezia buldogului Blaga.

În încheierea emisiunii, moment ce a coincis cu un ultim cuvând adresat electoratului, dr. Oprescu s-a remarcat prin a schiţa înfingerea bisturiului în cangrena realităţii cotidiene din Micul Paris când a cerut bucureştenilor să îl ajute să scape Bucureştiul de “dictatura regilor asfaltului”.

Votaţi-l pe Sorin Oprescu

Stimaţi bucureşteni,

Pentru a nu mai experimenta precedentul anilor trecuţi, pe 01 iunie 2008 mergeţi la vot şi vota-ţi-l pe dr. Sorin Oprescu.

Personal m-am săturat de fugari, bordurişti şi alte asemenea specimene de Primar care s-au perindat pe la fereastra Primăriei de lângă Cişmigiu. Vreau un om cu stofă. Pe cineva care să ştie să opereze estetic acest oraş. Pe cineva care să redea farmecul Micului Paris de odinioară descris pe undeva prin cărţi.

Pentru a nu mai risca marionete la Primărie care să deservească remorcile de interese ale partidelor politice, pune-ţi ştampila de vot pe dr. Sorin Oprescu! E omul care operează fără mal-praxis. Ceilalţi sunt mal-praxis-ul în persoană!

Priviţi-i fizionomia şi gândiţi singuri! În psihologia comunicării, fizionomia unei fiinţe umane comunică şi transmite foarte multe. Dr. Sorin Oprescu nu aduce din trăsăturile de buldog şi parvenit ca ale celorlalţi. Fizionomia sa comunică sârguinţă, seriozitate şi promptitudine. Alegeţi un Primar prompt. E ceea ce are nevoie orice localitate, mai ales una ca cea a Bucureştiului!

Intuiesc în dl. Sorin Oprescu un OM şi, de asemenea, un intelectual!

Doar independenţa face diferenţa!!!! Restul este şi va fi la fel…

Pentru a consulta programul dr.-lui Sorin Oprescu, faceţi click aici