Faust – un personaj ce ne reprezintă?


Seara trecută am fost la operă. Lumea dichisită şi aranjată ocupa doar parţia locurile din sala Operei din Bucureşti. Restul scaunelor au rămas în aşteptare, probabil, până la următoarea reprezentare.  

Cele cinci acte ale dramei Faust de Johann Wolfgang von Goethe puse pe portativ de Charles Gounod, jucate pe scena Operei din Bucureşti, prezintă sfârşitul unui om, cea a bătrânului Faust, un doctor cu părul alb care, şchiopătând, se întreabă zadarnic, în nopţile existenţei sale, „natura şi Creatorul”, neprimind nici un răspuns, se percepe trist, fiecare zi fiind pentru el „încă o zi de chin”. În frământarea sa dusă la paroxism, îşi doreşte moartea, o cheamă, o imploră, fiind dispus să îi vină în întâmpinare chiar cu otrava din pocalul pe care îl aruncă la auzul unui cor ce elogia frumuseţea naturii. Aruncând cupa, Faust pune la îndoială potenţiala implicaţie a lui Dumnezeu în viaţa sa – „Dumnezeu ce poate face pentru mine?” invocandu-l pe Mefisto, personajul care preia desfăşurarea acţiunii şi care este, uzând alte nume, Satan, Lucifer sau Diabolus. Acesta din urmă răspunde chemării, apărând în ţinuta unui oficial din armata lui Napoleon, elegant şi pregătit să-i ăndeplinească orice dorinţă.

Între cei doi începe o colaborare în care Satan se consideră slujitorul lui Faust, adăugând că dincolo el – Faust va fi al său. Faust îi cere tinereţea de odinioară iar Mefisto i-o dăruieşte cu preţul sufletului său, într-o clipită bătrânul Faust metamorfozându-se într-un tânăr frumos.

Tânăr fiind, Faust simpatizează o fată pe nume Margareta ce i-a fost sugerată de Satan, căreia Faust îndrăzneşte să îi ceară braţul pentru a o conduce până acasă. Este refuzat cu o modestie patetică pe motiv că ea nu este o domnişoară frumoasă. Totuşi, ulterior, cu ocazia unei alte întâlniri chiar în grădina Margaretei, cei doi se îndrăgostesc. La sugestia lui Mefisto, Faust nu mai pleacă ci ascultă de glasul Margaretei care cânta la fereastra camerei ei dragostea stelelor chemându-şi iubitul şi, răspunzând chemării, se îndreaptă spre Margareta lăsând frâu liber pasiunii…

Margareta rămâne însărcinată şi este părăsită de Faust, fiind învinovăţită de Mefisto. Fiind dezonorată, fratele Margaretei întors din război doreşte să.şi răzbune sora şi alege duelul cu Faust. În acest duel în care s-au ascuţit spadele celor doi, fratele Margaretei moare din cauza ranei pricinuite de spada lui Mefisto cu care s-a duelat Faust.

Dorind să îl determine pe Faust să uite de Mrgareta, Satan îl duce pe Faust în împărăţia sa unde Faust poate vedea mukte femei frumoase, dar, Faust se întoarce la Margareta care este întemniţată pentru că şi-a ucis copilul. El pătrunde în celula în care este întemniţată Margareta şi o roagă să îl urmeze pentru a o salva dar Margareta refuză, ea rugâdu-se lui Dumnezeu pentru salvarea sufletului prin îngerii Săi.

În final sufletul Margaretei se înalţă la cer iar Faust îl însoţeşte pe Mefisto.

Vizionând Faust cu o oarecare reflecţie asupra a ceea ce reprezintă dincolo de povestea ei, îmi dau seama că acest Faust este personajul universal care ne reprezintă pe fiecare. A reprezentat-o pe Eva în Grădina Edenului, apoi pe Adam şi continuă să ne reprezinte pe noi. Faust e personajul care semnează un contract cu Diavolul. Noi, fie că vrem, fie că nu vrem, fie că semnăm sau nu un pact cu Diavolul, suntem victimele regiei diabolice. Fiindcă dacă nu Îl lăsăm pe Dumnezeu să ne regizeze viaţa acompaniată cu un scenariu de provenienţă cerească, am semnat un contract cu el, i-am permis lui Mefisto să ne sugereze ce să facem cu viaţa. Spun acestea fiindcă fără Dumnezeu suntem deja bătrâni şi sătui de viaţa lipsită de semnificaţie pe care am trăit-o, fie, suntem în procesul de a deveni un Faust autohton contemporan.  

Mefisto ne promite putere, frumuseţe, o femeie frumoasă, bani etc. Poate că se ţine de cuvânt. Semnând un contract cu el, ne semnăm propria decapitare, propria moarte, asemeni lui Faust din opera cu acelaşi nume.

Revenind la operă, ce m-a frapat din ceea ce am vizionat a fost actul de balet. Am avut impresia că pe scenă au început să evolueze nişte prostituate talentate. Şi am îndrăznit să spun aşa fără nici o cenzură uimit fiind de vestimentaţia sumară cu care se încerca cu greu mascarea goliciunii. Mi-a creat dezgust, repulsie, indignare. Dacă aş fi fost într-un night club s-ar fi înţeles. Altfel, refuz să pricep… Cum din cadrul restrâns şi intim al cuplului conjugal, senzualitatea, eroticul, îmbrăcămintea provocatoare, excitantă şi sumară s-a mutat în agora publică stimulând o secreţie accelerantă de hormoni masculini, prin intermediul unui act de balet ce nu trebuia să fie nici mai mult nici mai puţin decât ceva de bun gust, în limitele artei bunului simţ. Tot în cadrul acestui act de balet, a început şi homosexualitatea să trimită ambasadori în rândul reprezentării. Se pare că societatea nu mai are nimic de ascuns. Ce ar mai putea ascunde o societate dacă ceea ce trebuie manifestat doar într-un cerc intim, senzualitatea, a ajuns un bun de larg consum care se vinde bine. Cum de am ajuns să fim atât de desacralizaţi? Oare rolul artei este şi acela de a reprezenta şi ceea ce este intim unei fiinţe umane? Ce mai are intim şi nealterat românul secolului XXI?

Putem vorbi în unele cazuri de artă ca o modalitate de comunicare ce şi-a încălcat singură legile proprii de transmitere autodetonându-se şi aruncându-se în aer? Ce societate decăzută am ajuns, dacă am prostituat arta! Dacă am ajuns să facem public într-un mod ieftin prin intermediul ei ceva ce este din start nepublicabil, ceva ce are copyright deţinut de contextul restrâns al familiei sau a cuplului conjugal ca mediu legitim de exprimare a complexului erotic. Cadrul acesta restrâns este legitim deoarece în acest caz cenzura este inutilă şi de prisos.       

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s