Amintiri cu ceai, biscuiți și mere


timp salvador dali

În dimineața asta, printre altele, la micul dejun, am gustat una din savorile copilăriei: biscuiți cu ceai. Majoritatea alimentelor și-a modificat gustul în 20 de ani. Dar biscuiții înmuiați în ceai de mentă au rămas, parcă, neschimbați. Cu aceeași nostalgie, rămâne să încerc un desert pe care-l adoram în primii ani din viață: biscuiții rași cu mere culese din livada bunicilor. Dar, probabil, gustul acestui desert al copilăriei mele va fi schimbat – merele nu mai au gustul celor de acum 20-25 de ani. Deși sună, probabil, ciudat, memoria mea păstează savoarea merelor culese din livadă. Când voi degusta desertul acesta vă voi spune dacă gustul este același cu cel de odinioară.

Ce-a mai trecut timpul! Parcă ieri stăteam în bucătăria bunicilor, la masa cu geamuri aburite pe care bunica le ștergea să pot privi afară zăpada ce se așternea în curte straturi-straturi, sau pe cuptorul pe care-mi înșiram grămada de mașinuțe care mai de care. Revăd cu ochii minții aceste imagini ce stârnesc în mine o tulburătoare nostalgie a vremurilor apuse.

Parcă tot ieri mă plimbam în Siretul adolescenței mele cu bicicleta mea englezească pe care o păstrez și acum – nu pentru a mă mai plimba, fiindcă nu mi se mai potrivește, ci pentru a-mi reaminti cât de naiv eram pe vremuri, cât de îndrăgostit și de timid priveam fetele pe care le simpatizam.

Nu mai sunt adolescentul de altădată, dar, a mai rămas ceva din vremurile-apuse: sinceritatea, naivitatea și pasiunea cu care iubesc …

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s