Chestiuni de educație financiară


bani

Mă-ntreb uneori cât de realiști sunt unii? Adevărul este că trăim vremuri grele marcate de contrastul sau discrepanța uriașă dintre nivelul ridicat al așteptărilor noastre și nivelul scăzut al veniturilor; dintre nevoile noastre și posibilitățile de satisfacere a lor. Mă refer, evident, la România.
Am auzit persoane vorbind de așteptările și stilul de viață al lor și mă uimește incapacitatea de a se adapta la realitate și a elimina din lista aspirațiilor vacanțele sau mesele la restaurant, de exemplu.
Nu sunt împotriva visătorilor, dar stabilirea corectă a priorităților articulate la realitatea resurselor financiare existente, este/ar trebui să fie, un obiectiv fundamental de atins în ziua de salariu. Altfel, există riscul unui blocaj financiar, respectiv al unei îndatorări ulterioare de care trebuie fugit ”ca necuratu de tămâie”, cum se spune în popor. Pentru că îndatorarea e-o sursă a poverii cotidiene crescânde, a disconfortului vieții puțin confortabile pe meleagurile mioritice, și a libertății. Cum te-ai mai putea simți liber când datorezi bani băncii(lor)?
Cred că frustrarea multor români este cauzată de acțiunile ne-inspirate pe fondul mentalității lor, a unei mentalitate ne-articulată la o minimă educație financiară. Trăim într-o societate consumeristă care îndeamnă populația prin mass-media, la consum – la unul exagerat și lipsit de logică – majoritatea lăsându-se luată de val și purtată haotic. Când se defectează ceva, se aruncă. Nimic nu se (mai) repară.
Înainte de a merge la shopping, ar trebui să ne gândim bine înainte, ce avem realmente nevoie să cumpărăm. Sugerez chiar scrierea unei liste de cumpărături, pentru a evita cheltuirea nepermisă pe baza simțurilor declanșate în supermarket …
N-avem motive să ne simțim prost dacă cineva, văzându-ne calculați, ne lipește eticheta de egoiști, zgârciți, hapsâni sau orice alt sinonim al acestora.
Într-o lume a resurselor aflate pe tobogan, determinând creșterea prețurilor, e important să ne folosim creierul și să ne facem bine calculele, pentru a lua cele mai bune decizii de administrare eficientă a banilor. Apropos! Astăzi, în România, banii sunt foarte scump de împrumutat. Convingeți-vă de asta mergând la o bancă și încercând să împrumutați bani.

P.S. Am spus cândva că există români care nu-și permit nici X6 dar nici Iphone.M-a ascultat cineva?

Așa reușesc să fac și treburile gospodărești care-mi displac


ajutor-in-bucatarie-uite-cu-ce-poti-inlocui-detergentul-ca-sa-scoti-vase-ca-noi_size1

Există treburi care nu-mi plac. Pur și simplu urăsc momentul când trebuie să fac și chestii care-mi displac. Ca un burlac ce sunt, nu am cu cine împărți sarcinile gospodărești. Toate sarcinile casei îmi revin mie. Inclusiv cele legate de momentul când intru în bucătărie și privesc chiuveta plină cu vase, masa plină ”cu de toate”, ce trebuie debarasată, pet-urile ”uitate” pe jos, șutate involuntar, ce ajung în celălalt capăt al bucătăriei. De asemeni, deschid ușa dulapului în care am pus coșul de rufe și realizez că hainele din el trebuie sortate pe culori și apoi aruncate în mașina de spălat.
Nu mă apuc imediat. Căci nu am chef. Devin ad-hoc propriul meu psiholog, iau un pix, îmi notez pe agendă obiectivele și acțiunile gospodărești ce trebuie atinse și mă auto-motivez să le fac. Sunt sarcini probabil nepotrivite unui bărbat. Dar ce să fac? Trebuie făcute în totaliatate de mine. Așa reușesc să fac și treburile gospodărești care-mi displac.
Privesc rândurile albastre scrise pe foaia crem a agendei: a ieșit un contrast frumos cu acțiuni programate ce trebuie puse-n practică. Cu greu mă urnesc. Dar, într-un final, sortez hainele, le arunc în mașină, pun detergent, anticalcar și balsam. Apoi pornesc prima mașină. Deschid și robinetul din bucătărie, iau în mână prima farfurie… și în câteva ceasuri treaba e gata.

Surpriza-n violet, din Cișmigiu


20140425_144612

Azi am avut treabă în zona Universitate. Am traversat Parcul Cișmigiu și…surpriză: lalele violet. Am imprimată pe retină imaginea lalelor încă din anii copilăriei. Lalelele galbene sau roșii îmi sunt cunoscute demult. Dar,  a fost pentru prima dată când am văzut lalele violet. Oare există demult lalele violet iar eu abia acum le văd? Oare sunt lalele din semințe hibrid obținute în laborator?