Citesc GULAGUL


gulagul

Am parcurs jumătate din cartea  Annei Applebaum, GULAGUL: o carte cutremurătoare ce surprinde o perioadă dramatică din Istoria Rusiei, o istorie a fenomenului lagărelor de concentrare sovietice, foarte bine scrisă și documentată de jurnalista americană distinsă cu premiul Pulitzer pentru contribuțiile ei la cunoașterea regimurilor comuniste din Europa de Est.

M-a atras lectura acestei cărți fiindcă fenomenul surprins în această carte se aseamănă foarte mult cu fenomenul ”Pitești” ”Aiud” sau ”Sighet” din Republica Socialistă România, acela al concentrărilor masive de pușcăriași închiși pe motive politice. Acea perioadă dramatică din istoria României când oameni precum Iuliu Maniu, Richard Wurmbrand, Radu Gir, Valeriu Gafencu etc. au suferit enorm fiindcă nu au vrut să facă suicid intelectual sau spiritual și nici să creadă sau să repete propaganda imbeciloidă comunistă, rămânând în picioare.

”Cu Dumnezeu în subterană” de Richard Wurmbrand


Citesc o carte cutremurătoare: Cu Dumnezeu în subterană, de Richard Wurmbrand.

Între viața noastră și cea trăită de Wurmbrand apare un contrast enorm. În ciuda lamentărilor noastre generate de absența probabilă a unui loc de muncă mai bine plătit, a unei locuințe mai luxoase, a unei vieți mai atractive sau a uneia mai puțin plictisitoare, trebuie să recunoaștem că nu trăim în camera unei pușcării, nu ne reduce nimeni în subsolul inumanizării prin tratamente greu de îndurat materializate prin bătăi și o alimentație proastă, nu ne-a cerut nimeni să renunțăm la credința în Hristos și mântuirea Sa, și nici nu suferim pentru libertatea de a spune ceea ce gândim. Apropo de libertate: care din noi ar avea curajul să-și mărturisească credința și opiniile personale cu riscul de a plăti acestea cu închisoarea în condiții traumatizante? Probabil că prea puțini.

Dacă am îndura greii ani ticsiți cu suferință în pușcăriile comuniste, am știi să apreciem o carte bună, am citi mai mult, ne-am ruga mai mult, am investi mai mult timp pentru a medita și reflecta la universul profund din noi, am fi mai umani, mai generoși, mai profunzi, mai realiști. Probabil am ști să numărăm bine zilele vieților noastre și să ne cântărim bine prioritățile. Am abandona balastul de nimicuri și pierderea de timp, consumerismul și achizițiile inutile. Am (re)găsi secretul mulțumirii și ne-am bucura pentru fiecare zi dăruită de Dumnezeu.

Lecturile mele din ultimul timp…


S-au rezumat la următoarele:

– Mi-au placut mult ceva din scrierile lui Clive Staples Lewis, Cele patru iubiri

– Gabriel Liiceanu m-a fascinat prin Declaratie de iubire şi m-a sedus prin Despre seducţie.

– Tot Gabriel Liiceanu  a scris ceva original despre comunism şi prin care ve-ţi înţelege de ce ţara o duce inca rău. Cititi Apel catre lichele, vă va surprinde! 

„Directia cea buna” a societatii romanesti trece prin „eliberarea societatii romanesti de figura emblematica si dominatoare a lichelei iesite din comunism si care se pregatea acum sa faca din nou istorie.”
(Gabriel Liiceanu)

Cărţile lui Liiceanu sunt găzduite de Ed. Humanitas.

  – Cristian Bădiliţă e superb în cartea Degetul pe rană.

– Cu o abordare ingenioasă, constructivă şi absolut utilă celor care sunt căsătoriţi sau doresc să se căsătorească, cartea scriitorului american Gary Thomas intitulată Căsătorie sfântă tradusă şi publicată de editura Kerigma, Oradea, în anul 2007, oferă o perspectivă puţin cunoscută în literatura română privind căsătoria.
Incitantă, provocatoare, inovatoare, cartea vă aşteaptă să o căutaţi, să o găsiţi şi s-o citiţi. SE MERITĂ www.kerigma.ro