SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE KELEMEN HUNOR


kelemnnnn

Kelemen Hunor,

Nu încep această scrisoare cu apelativul ”dragă”. Din simplul motiv că nu-mi ești drag. Nu pentru că am ceva cu tine, personal. Nu pentru că am o problemă anume cu faptul că respiri aerul Ardealului și a întregii Românii. Nu-mi erai simpatic, recunosc. acum îmi ești TOTAL ANTIPATIC.
Nu-mi ești drag nu pentru că ești ungur, ci pentru că, în meandrele ascunse a dorinței ca România să aibă un președinte maghiar, stă ceva TOTAL DE NEACCEPTAT pentru românii în venele cărora mai curge fie și cel mai firav simț patriotic și pentru România populată în majoritate de români și NU DE MAGHIARI.
Dacă aș avea putere, Kelemen Hunor, te-aș declara PERSONA NON GRATA și ți-aș pune interdicție 50 de ani…
Declarația ta, Kelemen Hunor, este SEMNUL AROGANȚEI ABSOLUTE. E semnul aroganței maxime pe care un etnic – indiferent care ar fi el – care dorește preșdinția României – pentru el sau pentru oricare alt reprezentant al etniei din care face parte – PENTRU A IMPUNE LIMBA A CĂRUI VOCABULAR CONȚINE O INFLAȚIE STRĂINĂ (LIMBII ROMÂNE) DE ”K”-URI,” Z”-URI SAU ” Y”-URI. PENTRU A IMPUNE CULTURA MAGHIARĂ.
Declarația ta, Kelemen Hunor, este SEMNUL AROGANȚEI SUPREME fiindcă îți dorești PUTEREA CE O CONFERĂ STATUTUL DE PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI, PENTRU A-I PUTEA PRIGONI MAI EFICIENT PE ROMÂNII AFLAȚI ÎN PROPRIA LOR ȚARĂ.
Declarația ta, Kelemen Hunor, este una ce subestimează și cel mai mic coeficient de inteligență a oricărui român și nu trebuie să rămână fără reacții ferme din partea românilor și a reprezentanților politici ai românilor.
Kelemen Hunor, în România trăiesc și alte minorități: ucraineni, tătari, lipoveni, turci, bulgari etc. Dar n-am auzit vreun reprezentant al vreunei etnii care există între granițele României, să dovedească aroganța ta și a politicienilor maghiari de a revendica (pentru-a câta oară?) autonomia și alte tâmpenii asemănătoare, pe care o minoritate nu deține legitimitatea de a o solicita.
Te revoltă rândurile acestei scrisor, Kelemn Hunor? Cum s-ar simți un maghiar din Ungaria în care-ți sugerez să te duci pentru totdeauna, dacă câteva zeci sau sute de mii de români s-ar muta în Ungaria și ar solicita autonomie în ”Ardealul ” Ungariei?
Kelemen Hunor, sper să-ți vină mintea la cap – în cazul în care ai făcut aceste declarații sub influența băuturilor alcoolice sau a drogurilor – și să-ți ceri scuze românilor (dacă ai demnitate).

Sugestii pentru cei care vin în Bucureşti


arcul-de-triumf-bucuresti

Am decis să scriu un astfel de articol, fiindcă, dacă aş fi în locul provincialului care vine ocazional sau pe termen lung în Bucureşti, mi-ar plăcea să citesc aşa ceva. Nu garantez că voi reuşi să scriu tot ce trebuie să ştiţi în oraşul-junglă Bucureşti, de aceea, voi scrie acum ce-mi trece prin cap, urmând să fac update-uri, ori de câte ori voi considera că mai am ceva semnificativ de spus:

Bucureştiul este un oraş atipic. Cu oameni de treabă dar şi cu şmecheri. Probabil se aseamănă cu Timişoara sau Constanţa. Deşi mă îndoiesc.

Înainte să veniţi pentru prima dată în Bucureşti, informaţi-vă. Documentaţi-vă în privinţa zonei/cartierului  în care trebuie să ajungeţi. Informaţi-vă dacă există metrou, sau dacă este necesar să  luaţi mijloacele de transport în comun de suprafaţă pentru a ajunge la destinaţia dorită. Sau, poate, sunteţi o persoană comodă şi vreţi să apelaţi la un taxi. Nu luaţi un taxi la întâmplare! Există mulţi „rechini” în Bucureşti care caută orice portiţă pentru a vă înşela. Din gară, prin excelenţă nu luaţi taxiurile parcate în proximitate. FACEŢI COMANDA TELEFONICĂ A UNUI TAXI!  Înşelătoria aici este la vedere. ÎNTOTDEAUNA FACEŢI COMANDA UNUI TAXI LA DISPECERAT. Pe internet, accesând google.ro, într-o primă instanţă, puteţi căuta companii de taxi ce operează în Capitală. Din experienţă, vă recomand Taxi 2000, Pelicanul, Cris Taxi, Apolodor. Feriţi-vă de taximetriştii binevoitori care vă plâng de mila bagajului greu pe care-l aveţi de cărat.

Dacă vreţi să vă stabiliţi în Bucureşti şi apelaţi la serviciile agenţilor imobiliari. GRIJĂ MARE ŞI AICI. Am cunoscut agenţi imobiliari care aproape că nu-i vindeau pe mama, tata şi bunica pentru a face un ban în plus. În general, oamenii tăcuţi, care zâmbesc politicos, pot fi cei mai periculoşi oameni! Nu acceptaţi serviciile unui agent imobiliar fără să cunoaşteţi comisionul în prealabil. Ideea că „lasă, să găsim întâi, apoi ne-nţelegem” trebuie să fie total inacceptabilă. Fiindcă apoi, când veţi viziona locuinţa dorită (închiriere sau achiziţionare), agentul va încerca să vă perceapă un comision cel puţin dublu sau chiar triplu, comparativ cu cele existente pe piaţă. Va încerca să vă spună că serviciile lui sunt scumpe, că s-a strofocat mult pentru a vă găsi locuinţa visată, că nicăieri nu-i mai ieftin, iar el are cele mai mici comisioane de pe piaţă. Dacă nu vă va convinge, va apela la corason, la texte de inimă albastră: haideţi domnule, că e un preţ bun, că de ce sunteţi zgârcit? Etc. La capitolul „vrăjeală”, probabil, pe unii bucureşteni nu-i întrece nimeni. De asemeni, nu vă lăsaţi târâţi de pistele false ale agenţilor imobiliari care vă spun că e cea mai bună ofertă de pe piaţă ca şi raport calitate-preţ. Nu cedaţi presiunilor pe care aceştia le fac convingându-vă să cumpăraţi sau să închiriaţi neapărat ceea ce v-a prezentat el.

JANDARMERIA ROMÂNĂ CONTINUĂ CU ABUZURILE ŞI DEPĂŞIREA COMPETENŢELOR SALE!


 

jandarmeria

Astăzi, în zona Universitate, din Bucureşti, am abordat doi jandarmi care, într-un exces de zel bine cunoscut (vezi implicarea jandarmeriei la protestele din Pungeşti din anul trecut şi acelea din ianuarie 2012, tot în zona Universităţii, când au mutilat un tânăr venit să protesteze aici), abordaseră abuziv un cetăţean însoţit de un minor (este cerşetor, spuneau jandarmii).

N-au fost capabili să-mi spună de ce au abordat acest cetăţean, aruncându-mi în vânt o lege generală (legea 550/2004) care, într-adevăr reglementează cadrul general de funcţionare al Jandarmeriei Române, ca instituţie, acela de (re)stabilire a ordinii şi liniştii publice.

Dar cetăţeanul cu pricina, pe care jandarmii l-au agăţat „aiurea-n tramvai”, NU AFECTA CU NIMIC ORDINEA ŞI LINIŞTE PUBLICĂ. ERA ASEMENI JANDARMILOR  şi tuturor oamenilor aflaţi ÎN TRECERE, când jandarmii, îmbrăcat prost, în uniforme şterse de uzură, l-au abordat pe cetăţean.

Dar, jandarmii s-au lăsat păgubaşi de „misiunea” lor, de „restabilire a ordinii publice” (PENIBIL!!!), mai ales, când i-am întrebat dacă nu cumva au intrat în curtea altei instituţii, făcând treaba Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului?

Dragi şefi ai jandarmeriei, probabil ar trebui să re-evaluaţi obiectivele, acţiunile şi misiunile pe care oamenii voştrii le întreprind pe teren, ajutaţi, probabil de lectura legislaţiei specifice şi a Codului bunelor maniere, pentru a nu mai continua penibilul şi bătaia de joc întreprinsă de oamenii în albastru.   

ȘTIM SĂ IUBIM NECONDIȚIONAT?


trandafiri

Am preluat un articol excelent de pe blogul Alinei Ilioi ( http://alinailioi.ro/stim-sa-iubim-neconditionat/ ) pe care doresc să-l redau:  

„Ce înseamnă să iubeşti necondiţionat?” m-a întrebat. Am stat câteva minute, pentru că nu ştiam cum să îndulcesc ce urma să-i spun. Într-un final, i-am zis cu vocea tremurândă: „înseamnă să iubeşti până când te doare”. A tresărit. I-am zâmbit cald, în timp ce lacrimile îmi jucau în ochi.

  „Înseamnă să iubeşti fără nici o aşteptare. Să ştii că există posibilitatea ca atunci când oferi, să fie doar un sens unic. Al tău. În fiecare zi să ciopleşti din tine, pentru ca forma voastră să se potrivească cât mai bine. Să îi ştii toate defectele, să faci cunoştinţă cu omu-i mai puţin frumos din interior, şi să-l accepţi aşa cum este. Să te trezeşti dimineaţa, deşi nu eşti o persoană matinală, doar ca să-i urezi o zi frumoasă. Să-ţi pui deoparte durerile, pentru o vreme, ca să poţi să le asculţi pe ale lui. Să conduci ore întregi doar ca să fii alături de acel om.

      Când greşeşte, să-l primeşti înapoi,cu braţele deschise. Să ierţi, dacă e nevoie de 70 de ori câte 7. Înseamnă să iubeşti tot ce e legat de el, sau de ea. Să îi doreşti fericirea adevărată, chiar dacă asta ar însemna ca tu să nu faci parte din ea. Să te îndepărtezi dacă e cazul, dar să veghezi din umbră. Să iubeşti necondiţionat înseamnă să te uiţi la Dumnezeu şi să iei exemplu-I personal.”

    Poate nu e răspunsul pe care-l aşeptam. Dar aceasta a fost dorinţa mea pentru anul acesta, şi… tind să cred că am fost provocată să învăţ să iubesc cu o asemenea iubire.

TOȚI CONSUMATORII DE COCA-COLA. BREAKING NEWS?


Coca-Cola_Logo

Toți consumatorii de Coca Cola sunt rugați să-mi spună dacă băutura lor preferată are alt gust în ultimele zile? Personal, nu consum zilnic această băutură dar, ultimele sticle cumpărate au, parcă, alt gust. Parcă n-ar fi aceeași băutură. Cola ultimelor zile parcă ar fi diluată și are un ușor gust amar. Voi ați simțit același lucru?

Când unii oameni te părăsesc…


relatii

Când unii oameni te părăsesc, nu-i implora să se întoarcă. Lasă-i! Privește în viața ta. N-au plecat toți, nu-i așa? Sunt convins că ai scăpat de balast, de umplutură, de un decor inutil. Oamenii pe care-i mai ai, posibil să fie reali și bine intenționați. Cei care (mai) sunt te acceptă așa cum ești. Pentru ei revederea este un motiv de bucurie. La ce ți-ar folosi o mulțime de oameni când ziua are doar 24 de ore și din acestea, de multe ori, abia reușești să investești orele pe care le poți număra pe degetele unei singure mâini în relația cu ei? Personal mă bucur când cineva alege să plece din viața mea. Îmi rămâne mai mult timp pe care să-l dedic persoanelor care încă mai sunt cu mine, fiindcă, nu-i așa, o relație de calitate cere timp, efort, disponibilitate și chiar necesitatea de a ajuta la nevoie. Am depășit stadiul adolescentin în care țineam cu dinții de oamenii care nu mai doreau să respire în proximitatea mea. Ducă-se învârtindu-se!

Despre valoare…pe scurt


iisus-pe-cruce1

Nu lăsa pe nimeni să te evalueze și să stabilească, tacit sau explicit, o valoare mai mică decât cea pe care o ai. Când te simți rănit de etichetele celor din jur, când unii oameni încearcă să te sub-evalueze și nu mai dau doi bani pe tine, privește la Cruce, la Calvar, unde Hristos a murit pentru tine și l-a acceptat pe tâlharul care a văzut împărăția lui Dumnezeu. Acolo este reperul valorii tale. Acolo descoperi greutatea valorii sufletului tău. Nu știu de ce este atât de greu, uneori, să ne acceptăm și să înțelegem că, dincolo de defecte, greșeli și eșecuri, valoarea noastră nu se diminuează. Sunt convins că în ochii lui Dumnezeu noi suntem mai prețioși decât suntem în proprii noștri ochi.

Percepția mea asupra EȘECULUI


 

ESEC

Marii oameni ai istoriei din diverse domenii au experimentat eșecuri din plin. Marii inventatori au încercat exasperant de multe ori până au reușit. În cultura românească eșecul este perceput ca ceva negativ, cu un conținut indezirabil absolut.

Personal, văd eșecurile ca rezultate ale încercărilor noastre, ca etape intermediare și nu finale, într-adevăr, neplăcute, dar care fac parte din viața noastră cotidiană. Cei care percep eșecurile ca ”finish-urile” cursei de alergare pe acest pământ, n-au nici cea mai mică șansă să experimenteze SUCCESUL de la finalul cursei. De ce (NU) trebuie să ne oprim din încercările noastre profesionale, sociale, afective, spirituale pentru a ajunge la rezultatele dorite? Fiindcă după fiecare eșec avem expertiza necesară pentru a știi ce strategie să adoptăm mai departe. Vom știi ce trebuie să ajustăm la noi. Vom știi ce nu știm, dar avem nevoie să știm pentru a ne spori șansele pentru a reuși.

Am experimentat multe eșecuri. Cele mai dure, cu impactul cel mai devastator, mi s-au părut cele emoțional-sentimentale. Dar nu m-am dat bătut. NU MĂ DAU BĂTUT. Încă cred într-o relație maritală de succes. Fiindcă vreau să ajung la REZULTATELE SCONTATE. ȘI ȘTIU CĂ ÎNTR-O ZI VOI AJUNGE ACOLO. ȚIN CU DINȚII SĂ AJUNG ACOLO!

Am fost și eu la stadiul la care renunțam (personal, relațional, profesional, spiritual etc.) cu una, cu două. Dar azi nu mă las bătut. Mă încăpățânez să mă văd un om de succes.

Vrei să ajungi sus? Începe de jos și asumă-ți posibilitatea de a eșua. Eșuezi? Ridică-te și mergi mai departe. Scutură-te de praf și gândește-te că doar așa ai șanse să scrii istorie în viața ta și, de ce nu, în cărțile de istorie ce vor vedea lumina tiparului peste ani…