LUXUL UMILINȚEI


tristete

Când ai tot ce îţi doreşti, când orice lux a devenit o banalitate, legea insuficienţei permanente te face să cauţi un altfel de lux: luxul umilinţei.
Ca obiect al umilinţei cuiva, simţi că pierzi, pe zi ce trece, condiţia de om. Te întrebi dacă relaţia în care te-ai angajat îşi mai are rostul sau mai are misiunea şi parfumul pe care o avea odinioară.
Orice om îşi are propriile sale limite. Atingerea limitelor sale cu „ajutorul” altcuiva, prin comportamente indezirabile, se rezolvă prin cuvântul cheie numit evadare. Fiindcă o relaţie resimţită, iar şi iar, ca pe o închisoare cu sistem deschis, este o detenţie pe viaţă. O persoană privată de libertate pe viaţă nu are altă opţiune concretă de a-şi schimba condiţia, decât să evadeze. E singura lui oportunitate ce poate să-i schimbe statutul. Altfel, înnebuneşte, dobândind o afecţiune psihică. Fie părăseşte mediul nociv, părăsind persoana care încearcă (conştient sau nu) să îl aducă la stadiul de posesor al unei afecţiuni psihice.
Nu poţi exista la infinit într-o relaţie în care nu mai eşti subiectul dragostei, ci obiectul plăcerii ei de a te umili. Când o relaţie s-a destrămat, devenind anormală, aproape patologică, distructivă, este indicat ca persoana sau persoanele implicate în acea relaţie să părăsească ecuaţia relaţională pentru a-şi putea menţine sănătatea mintală intactă.
O relaţie nefuncţională, cultivată de dragul imaginii/blazonului unei persoane angajate în acea relaţie, este o pierdere de timp. Este menţinerea neşansei de a întâlni pe cineva cu care relaţia ar fi benefică!
Nu putem exista la întâmplare, în relaţii haotice, dezordonate, cultivate în ignoranţă. Nu ne putem permite ca cineva să-şi permită aproape orice! E absurd să continuăm o relaţie care s-a transformat din colţul de rai, din tărâmul iubirii, în cel al urii şi al luptelor nesfârşite în domiciliul conjugal!
Când dialogul a dispărut,(…)

Cartea poate fi comandată pe Facebook – în privat/ blog, sau cezar_augustusjunior@yahoo.com)

Comanda trebuie să conțină nume, prenume, adresă, număr de telefon și modalitatea prin care vrea să primească cartea/cărțile. Nu voi face publice informațiile voastre. Celor din București/Ilfov le ofer ca bonus posibilitatea să mă-ntâlnească personal și să achiziționeze cartea cu autograf  🙂 Costul cărții este de numai 14,9 lei

IMG_0056

Anunțuri

M-ai iubit?


iubit

Întrebarea aceasta persistă în mintea mea uneori, asemeni unui coșmar ce revine. Sunt în dubii. Am trăit o prelungă nesiguranță cu tine, căreia i se putea pune, uneori, sinistra coloană sonoră din Twin Peaks. Simțeam pe-atunci doar suspansul ce anunța dramatismul unor secvențe.
Am trăit cu tine momente în care credeam că mă iubeai. Finalul a dat peste cap însă acest crez, imprevizibil, asemeni unui gimnast de performanță ale cărui mișcări nu le poți intui în reprezentația sa, datorită iuțelii. Mișcările ce urmează se află doar în mintea sa și a antrenorului său. Iar reprezentația sa este, cu siguranță, un rezultat al multor ore de antrenament presărate cu durerea efortului depus.
Dac-am sta la masa dialogului, mi te și imaginez depunând eforturi titanice, pentru a-mi demonstra, la nivel discursiv, că răspunsul la întrebarea-obsesie a mea, este afirmativ. Neconvingător! Gestul final, de abandonare a luptei în favoare iubirii, în brațele altui bărbat, boicotează toate eventualele eforturi de a mă convinge că m-ai iubit.
Privind în trecut, percep orice gest de iubire, asemeni unui simulacru. Mi-e dificil să (mai) cred iubirea pe care mi-ai purtat-o. A fost o imitație excelent realizată. A fost o minciună pe care mi-o livrai zi de zi. Dac-o detectam la timp, m-aș fi salvat de timpul dăruit Zădărniciei.
M-ai iubit vreodată când mă țineai în brațe? Sărutul tău a fost sărutul iubirii și nu al pasiunii carnale însetată de atingerea buzelor mele? Ai fost vreodată ființa ce absorbea iubirea brațelor mele și „secreta” iubirea pe care s-o pună în locul rămas gol iubirii dăruite?
Ai reușit să transformi vreodată 1 Corinteni 13, pe care am plăcerea să-l redau aici, la sfârșitul acestui paragraf, în trupul viu al dragostei tale pentru mine? Nu aveam pretenția (…) continuarea în:

coperta cartea mea

Cartea poate fi comandată pentru doar 14,9 lei prin intermediul blogului la secțiunea comentarii (mesajul de comandă nu va fi făcut public) sau pe Facebook, în privat.
Stoc limitat!!!
Pentru prezentarea cărții, accesați: https://cezarpesclevei.wordpress.com/2014/06/11/din-paradis-in-desert-la-dispozitia-voastra-2/

O dragoste totală?


Realizez, uitându-mă în urmă, că aşteptai din partea mea o dragoste totală. O dragoste fără rezerve. Doreai acea dragoste în care să nu existe nicio umbră de egoism. Dar dragostea aceasta se naşte şi creşte în atmosfera caldă a unei acceptări totale a celeilalte persoane.

Maternitatea dragostei totale nu se va găsi niciodată pe strada respingerilor repetate. Nici pe cea a nesiguranţelor de orice fel, a criticismului ce vânează nimicuri de tot felul.

Dragostea ce se dăruiește în totalitate se poate naşte doar în atmosfera caldă a unei acceptări totale. Aveam nevoie să ştiu că, şi atunci când spiritul tău critic îşi făcea simţită prezenţa, nu ar fi afectat siguranţa acceptării mele totale.

Aveam nevoie să ştiu că în orice moment din zi şi din noapte (…)       Continuarea în:

coperta cartea mea

(Cartea poate fi comandată pentru doar 14,9 lei prin intermediul blogului la secțiunea comentarii (mesajul de comandă nu va fi făcut public) sau pe Facebook, în privat.

Stoc limitat!!!

Pentru prezentarea cărții, accesați: https://cezarpesclevei.wordpress.com/2014/06/11/din-paradis-in-desert-la-dispozitia-voastra-2/

Gânduri de seară


noapte

E seară. Mi-am propus să ies la alergat dar n-am mai ieșit. M-am ocupat de ”gospodărie”. Miroase acum a proaspăt…
Sunt singur în dormitor. Cu aripile sufletului de plumb, privesc pe fereastră. Pe fondul negru al nopții, remarc, ca în majoritatea nopților trecute, lumina dreptunghiulară roșie, întinsă uniform pe toată suprafața geamului mare a apartamentului din blocul vecin – nu foarte apropiat de fereastra balconului meu. Mă-ntreb cine locuiește acolo? Presupun că un cuplu de tineri. N-aș îndrăzni să bat la ușă să-mi potolesc curiozitatea – de ce au lumină roșie în fiecare seară? Sunt romantici în fiecare seară? Povestea lor are mai mult de trei ani? Atât durează – spun unii psihologi, romantismul în doi.
Visez și eu s-o întâlnesc pe ea și să schimb lumina gălbuie din lustra atârnată de tavan cu cea verzuie de la veiozele din dreapta și stânga patului matrimonial pentru-a obține o fereastră luminând a primăvară, mai mare ca cea a vecinilor de vis-a-vis.

CÂND SHAKESPEARE ȘI EMINESCU MERITĂ BĂTAIE…


romeo_si_julieta_la_nottara_740

Articolului i s-ar putea atribui, la fel de bine și titlul ”Când autorul acestui articol merită bătaie…de la fete”. Pentru că da, am să expun realități care vor încorda, probabil, mușchii femeilor. Dar, oare, Shakespeare, Eminescu și cu mine merităm bătaie, sau… ființele feminine singure, credule, care dorm cu Utopia-n pat? Cu lirismul shakesperian și eminescian în sângele corasonului îmbibat de visul unei povești de dragoste cu cel mai frumos prinț. Ele dau cu piciorul la orice alt bărbat care ciocăne la ușa inimii lor, fiindcă acel bărbat nu seamănă cu portretul robot conturat pe paginile îngălbenite ale lui Shakespeare și Eminescu. Fie cedează și ucid propria poveste de dragoste aflată în plină expansiune, cel căruia i-au declarat iubirea are defecte, pe care ea nu le-a întâlnit la Romeo, Făt Frumos, Luceafărul sau Bogdan Vlădău, cel care patina la emisiunea Burlacul de pe Antena 1. Micul ecran cu ale lui emisiuni de divertisment și filme în care apar personaje fără cusur, le alimentează unor femei dorința de a-și conduce pe ultimul drum povestea de dragoste ce stă să pășească pragul căsătoriei. Căutați și lecturați cartea lui Virgiliu Gheorghe, Efectele televiziunii asupra minții umane.

Se spune că Shakespeare și-a omorât ”în glorie” personajele îndrăgostite care-și trăiau povestea de dragoste pe paginile create de el, peentru a nu risca secvențele urâte ale vieții cotidiene, în care fiecare îndrăgostit și-ar fi manifestat defectele. Or noi trăim povestea de dragoste, să spunem așa, și după Shakespeare! Cum ați vrea să rămână totul romantic?

Și, uite-așa, cu Utopia-n pat, femeile singure tânjesc ani la rând după afecțiune și amor, timpul trece, iar Utopia, fixată bine în mintea lor, rămâne incapabilă să le ia în brațe și să le iubească.  Ele se ofilesc și ajung la vârste în care nici Dumnezeu nu le mai poate oferi Tânărul din poveste. Fiindcă Dumnezeu are mult bun-simț și n-ar aranja contextele unor întâlniri visate fetelor trecute de prima tinerețe.

Și ce ar fi mai trist, decât să stai de vorbă cu o băbuță simpatică ce scoate din biblioteca învechită albume cu fotografii în care ea, frumoasa de altădată, regretă acum că nu l-a iubit pe cel care i-a declarat dragostea, pierzând astfel ultimul tren al vieții în doi?

În afara iubirii…


13191

În afara iubirii e lipsă de direcție profundă

Sunt ziduri reci și singurătate.

În afara iubirii e noapte,

Un nicăieri universal cioranian.

În afara iubirii sunt demoni,

Depresii și multă tristețe.

În afara iubirii nu-s îngeri,

nici aripi de suflet ce zboară.

În afara iubirii ne irosim

și nu avem cu cine să-mpărtășim bucurii,

nici eșecuri, nici realizări.

În afara iubirii pierdem,

ce suntem și ce mai avem.

ȘAPTE SEMNE CE SPUN CĂ EA URMEAZĂ SĂ-ȚI SPUNĂ ADIO


despartire

  1. Nu te mai ține strâns în brațe cum o făcea înainte. Realizezi că nu mai este ea în acea îmbrățișare. Dacă o face, această acțiune afectivă este făcută din complezență. Strânsul în brațe e o imitație a ceea ce era cândva.
  2. Nu-ți mai declară dragostea. Tu îi spui că o iubești, iar ea tace.
  3. E gânditoare și nu împărtășește cu tine ceea ce gândește. Intuiești că mintea ei ascunde multe gânduri, dar ție nu-ți mai spune nimic.
  4. Nu mai e la fel de comunicativă. Nu mai e dispusă să comunice cu tine, motivând că e obosită, deși înainte comunica și atunci când era obosită. E obosită, dar e online pe mess, feisbuk și skype până la ora 01:00-02:00 dimineața!
  5. E foarte critică cu tine. Nu mai echilibrează lista defectelor pe care le identifică la tine  cu nicio calitate de-a ta.
  6. Se dedică trup și suflet prietenelor ei, iar ție nu-ți mai oferă nimic.
  7. Nu mai poartă inelul de logodnă. Nici nu știe în ce cotlon l-a aruncat.