Meditația zilei – DESPRE LECȚIILE VIEȚII


viata

Pe parcursul anilor de școală absolviți, din faza primară, gimnazială și terminând cu cea postuniversitară, am asistat la multe, foarte multe lecții. Predate cu mai mult sau mai puțin talent pedagogic de o mare pleiadă de profesori, o mare parte a informațiilor însușite s-au pierdut prin uitare. Mi-au rămas, ce-i drept, câteva chipuri memorabile de profesori care m-au atras și nu foarte multe secvențe din materialul predate de ei.

În urma multor ani de studii nu ezit să spun că Viața este cel mai talentat professor, cu cele mai eficiente, memorabile și dure lecții.

M-am întrebat ce rol au lecțiile primite în praful realității?

Primul beneficiu este acela că, dacă nu ne doboară, aceste lecții ne fac mai puternici. Ne călesc, asemeni unui ”tratament” aplicat fierului. Și da, cu siguranță, experiența îmi confirmă că supraviețuirea în această viață face de multe ori apel la o ”capacitate” sporită de a face față diverselor experiențe prin care trecem.

Probabil fiindcă noi, ființele umane, ocupăm uscatul – mediul acesta unde frecarea este mai ridicată comparativ cu mediul aerului sau al apei, pentru a exista o oarecare armonie, duritatea experiențelor în care suntem personaje principale este necesară. În apă sau în aer am fi fost mai bine ”tratați”. Din nou, probabil.

Unele experiențe, ca pierderea unei/unor ființe dragi, sunt traumatizante. Ne impactează pe o perioadă lungă de timp. Altele, cum sunt conflictele, ne marchează o perioadă limitată de timp comparativ cu primul ”gen” de experiențe mai sus amintit.

Dincolo de stresul, durerea, suferința sau disconfortul provocate de experiențele nedorite ale vieții, dacă ne transformă în oameni mai înțelepți, mai echilibrați, mai puțin critici față de ceilalți și, de ce nu, mai empatici, am dobândit câteva valori pe care, probabil, altfel era cu neputință să ni le însușim.

Când ți se va lua din nou curentul…


curent

Ți s-a întâmplat să rămâi fără curent ore-n șir? Ai avut sentimentul lipsei a ceva esențial ce te-a blocat, livrându-ți impedimentul – lipsa curentului – în calea tuturor activităților? Nu ți-ai găsit locul și nici starea de echilibru până ”n-a venit lumina”? Ei bine, nu ești singurul care a exprimat toate acestea.
Azi a fost o pană de curent și am simțit că sunt naufragiat în propriul dormitor, rupt de realitate și despărțit de lume – dacă internetul este puntea post-modernă ce ne pune-n legătură cu ceilalți.
Cred că am devenit dependent de internet și de teve. Probabil ar trebui să încep un soi de terapie cu mine însumi cu scopul de a-mi simplifica viața și a reuși astfel să-mi continui viața și în orele când pică internetul sau curentul , fără sentimentul blocajelor.
Când electronicele din casă sunt moarte – când ți se va lua din nou curentul – poți trăi mai departe, poți citi sau comunica cu persoanele din proximitatea ta, te poți ruga sau medita, poți iubi sub diferite forme și ipostaze, poți mânca sau dormi, te poți juca sau alerga. Cultivând activitățile enumerate, te poți apropia mai mult de ceilalți și te poți regăsi pe tine însuți – cum, probabil, n-ai mai făcut-o demult – ieșind pentru o perioadă din labirintul www, Facebook sau Google.