Patinaj, cădere-ridicare


Sunt undeva în Banat. Aproape de orașul unde s-a dat startul loviturii de stat din decembrie 89. Seara aceasta am încălțat, pentru prima dată, o pereche de patine. Am început timid, să mă mișc pe gheața luminată de reflectoare. Nu am avut emoțiile de altădată ce mă inundau când încercam să experimentez ceva nou, chit că erau destule guri căscate pe lături. Dar, nici nu am fost lipsit de emoții. Puține, ce-i drept.
Căzături? Nu multe. Trei la număr. Nu au fost căzături dure, de la doi metri. Cam de la un metru înălțime, în încercarea de a nu cădea. Au fost ceva mai multe tentative de a cădea, salvate de recâștigarea poziției verticale.

P.S. Acum încep să înțeleg munca pe care o depun un Evgheni Plușenko, sau cuplul Elena Beresnaya și Anton Stikarolitze…

Reclame