Reflecții de weekend


reflecţii-în-ochi-wallpapers_27909_1600x1200

Comparând istoria dinainte de Hristos, cea după Hristos – perioada Medievală, Romantică și cea Modernă, cu cea Postmodernă în care respirăm noi, realizăm că trăim într-o perioadă al unui lux și confort existențial ridicat, fără precedent. Niciodată în istorie, vestimentația, automobilele, locuințele etc., nu s-au înfățișat atât de bine ca acum. Trăim într-o societate pentru care înfățișarea, designul ireproșabil al lucrurilor vândute pe piață, la care designerii lucrează din greu pentru a obține noi versiuni și feislifturi – concept regăsit cu precădere în industria auto. Citind cărțile dedicate filosofiei bolșevice, comuniste, pușcăriilor/lagărelor de concentrare în care au suferit deținuții politici ce au ajuns acolo fără vină, fără motive serioase care să determine autoritățile atee să-i arunce sub bocancii bestiilor torționare, am remarcat că au fost unii oameni privați abuziv de nivelul bunăstării, al confortului existențial de atunci. Acei oameni au fost ridicați forțat din mediile lor sociale de ocupanții ARO-urilor negre, în miez de noapte, pe furiș, asemeni unor triburi barbare ce acționau fără judecată, doar pe baza unor impulsuri sălbatice și băgați în penitenciarul de la Pitești despre care a scris și Virgil Ierunca în cartea Fenomenul Pitești, probabil cel mai dramatic loc al gulagului românesc, o insulă a ororii absolute.

Mi-e teamă că în contextul contemporan al comunismului albastru – al Uniunii Europene, în virtutea unor legi ce vor lovi libertatea de conștiință, de expresie și de viețuire, gulagul comunismului roșu, sovietic, s-ar putea reîntoarce, astfel încât Anița Nandriș-Cudla să renască într-o persoană contemporană care să depună o nouă mărturie a unei noi cărți de genul celei 20 de ani în Siberia, (editura Humanitas, 2013), o mărturie cutremurătoare a unei vieți petrecute forțat dincolo de Cercul Polar în Rusia stalinistă.

Cine mai crede în mult vehiculata idee a democrației pe care o înțeleg cu sensul libertății, se înșeală. Dacă îndrăznești să propagi și să dovedești ilegalitățile statelor precum Julian Assange, Bradley Manning ce a sprimit 35 ani de închisoare pentru că a dat de gol statul american sau Edward Snowden care a demonstrat că statul american își spionează proprii cetățeni (vă sună cunoscută practica…?), riști să ajungi, dacă ești american, în gulagul american, la Guantanamo, în caz că n-ai cerut și primit azil din partea altui stat care doreește să te protejeze, Rusia, de pildă, în cazul Snowden.

Nu există libertate absolută de expresie. Libertatea de expresie a oamenilor simpli este arbitrată de Codul bunelor maniere, iar cea a oamenilor influenți, al formatorilor de opinie din trusturile media, spre exemplu, spuneam și într-un articol precedent, este în acord cu politica editorială a prăvăliei la care lucrează. În ciuda autoironiei pe care o manifesta în trecut Victor Ciutacu față de puterea portocalie ce lovea în mogulul său, Dan Voiculescu, cel dintâi chiar nu este liber 100%.

Ceea ce se pregătește la nivel mondial mă face să cred că în viitor fiecare localitate de pe Planeta Pământ va deveni în esență o mare pușcărie, un gulag post-modern în care ”deținuții” sunt monitorizați și se cunoaște în timp real ce (nu) face fiecare persoană, orice încălcare a legilor (inclusiv cele aberante) fiind penalizată.

Credeam că emisiunea Big Brother a fost un experiment izolat, dar realizez că modelul Big Brother se extinde, spionajul serviciilor secrete fiind foarte ușor cu ajutorul telefoniei mobile, a rețelei internet cvasi răspândită la nivelul populației și chiar a sateliților cu a lor capacitate uriașă de apropiere și mărire a imaginilor. Clubul Bilderberg despre care scriam aici, nu doarme ci monitorizează omenirea ducând-o spre dezastru.            

Reclame

Despre libertatea mass-media


mass_media_costs_sjpg151

Aud de multe ori la teve, folosită în exces, ideea libertății mass-media și observ reacția acidă, mai mult sau mai puțin intensă a diverselor posturi teve, la faptul încălcării acestei libertăți. Nu vreau să filosofez mult pe această temă, doar să punctez că libertatea presei este o utopie. Nu există presă liberă- prin aceasta înțelegându-se libertatea de exprimare a adevărului de dragul adevărului, nu de dragul comunicării selective a realității, funcție de interesele trustului căruia îi aparține postul de televiziune ce se agită pe această temă. Am ascultat pe viu, nemijlocit de vre-un mijloc tehnic de transmitere a unui mesaj, un director/manager de televiziune vorbind la unul din cursurile școlii de televiziune absolvite de mine, despre politica editorială. Concret, fiecare televiziune/trust are un număr de acționari cu interese diverse, iar conținutul transmis pe post(uri) nu intră niciodată în contradicție cu ”politica editorială”, cu interesele acționariatului. Dimpotrivă! Mihai Gâdea, că-mi vine în minte chipul său, nu va lovi niciodată în emisiunile prezentate de el, în Dan Voiculescu și interesele sale. Ci în Băsescu și camarila sa. La antipod, postul B1 nu va lovi prin Robert Turcescu, spre exemplu, în Băsescu ci în Voiculescu și tot așa. Unde e adevărul în toată afacerea asta? Dificil de spus. Fiecare trebuie să-și folosească tărtăcuța pe care cu mândrie o poartă între umeri, ca să folosesc o propoziție uzitată de-o profesoară de fizică din liceu, pentru a distinge adevărul.

Bibliografie ce merită parcursă


La cererea unei amice, am scris lista bibliografică a cărţilor care se merită citite, care au consolidat temelia intelectului meu. Le redau în continuare cu speranţa de a vă fi de un real folos:

  1. Biblia;
  2. Petre Anghel, Stiluri şi metode de comunicare, Ed. Aramis;
  3. Constantin Rădulescu Motru, Psihologia poporului român;
  4. Gary Chapman, Cele cinci limbaje ale iubirii, Ed. Curtea veche;
  5. Cristian Bădiliţă, Cu degetul pe rană, Ed. Curtea veche;
  6. Garry Smalley, ADN-ul relaţiilor;
  7. Larry Crabb, Înţelegând oamenii;
  8. Larry Crabb, Bărbaţi şi femei. Diferenţele pot fi o sursă de bucurie, Ed. Kerigma;
  9. Virgiliu Gheorghe, Efectele televiziunii asupra minţii umane, Ed. Evanghelismos;
  10. Gabriel Liiceanu, Declaraţie de iubire, Ed. Humanitas;
  11. Gabriel Liiceanu, Despre seducţie, Ed. Humanitas;
  12. Gabriel Liiceanu, Apel către lichele, Ed. Humanitas;
  13. Gabriel Liiceanu, Despre ură, Ed. Humanitas;
  14. Gabriel Liiceanu, Despre minciună, Ed. Humanitas;
  15. Andrei Pleşu, Jurnalul de la Tescani, Ed. Humanitas;
  16. C. S. Lewis, Cele patru iubiri;
  17. Robert Turcescu, Dans de Bragadiru, Ed. Polirom;
  18. Cristian Tudor Popescu, Luxul morţii, Ed. Polirom;
  19. Gary Thomas, Căsătorie sfântă, Ed. Kerigma;
  20. Vladimir Pustan, Dulcele sărut al singurătăţii, Ed. Fabrica de vise;
  21. Vladimir Pustan, Trădată iubirea trecea, Ed. Fabrica de vise;
  22. Vladimir Pustan, Scrisorile lui Belorofon, Ed. Fabrica de vise;
  23. Cedric Mims, Enciclopedia morţii;
  24. Mihail sadoveanu, Baltagul;
  25. Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război;
  26. Jean Luc Marion, Fenomenul erosului, Ed. Deisis;
  27. John Gray, Bărbaţii sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus;
  28. Radu Paraschivescu, Cu inima smulsă din piept, Ed. Humanitas, 2008;
  29. Jonatan Hill, Istoria gândirii creştine;
  30. Earle Cairns, Creştinismul de-a lungul secolelor, Ed. Cartea Creştină;
  31. Dr. Ed. Wheat, Viaţa intimă în căsnicia creştină, Ed. Cartea creştină;
  32. Ştiinţa şi credinţa creştină, Ed. Cartea creştină;
  33. John Waine, Demisia lui Darwin;
  34. Allan Pease, Limbajul trupului;
  35. Nicolae Berdiaev, Sensul creaţiei;
  36. Vladimir Lossky, Teologia mistică a Bisericii de Răsărit;
  37. John Bunyan, Călătoria creştinului;
  38. Leland Ryken, Sfinţi în lume – puritanii în adevărata lor lumină;
  39. Petre Ţuţea, 322 vorbe memorabile;
  40. Septimiu Chlcea, Cum să redactăm;
  41. Ion Luca Caragiale, Conu Leonida faţă cu reacţiunea;
  42. A. E. Baconscki, Fluxul memoriei;
  43. Vasile Voiculescu, Sonete;
  44. William Shakespeare, Romeo şi Julieta;
  45. Andrei Pleşu, Despre bucurie în est şi vest, Ed. Humanitas;
  46. John Montgomery, Drepturile omului şi demnitatea umană, Ed. Cartea creştină;
  47. Ortega Y Gasset, Studii despre iubire;
  48. Cornel Filip, Păgânizarea creştinismului apostolic, Ed. Kerigma;
  49. Codul bunelor maniere;
  50. Harriet Lummis Smith, Secretul mulţumirii, Ed. Kerigma, 3 volume;
  51. Joshua Harris, Adio amoruri;
  52. Ben Carson, Mâini înzestrate;
  53. Ben Carson, Gândeşte cutezător;
  54. Francis Schaeffer, Trilogia, Ed. Cartea creştină;
  55. Eric şi Leslye Ludy, Când povestea de dragoste ţi-o scrie Dumnezeu;
  56. John F. MacArthur, Când sarea îşi pierde gustul;
  57. Elisabeth Elliot, Cărarea singurătăţii;
  58. Elisabeth Ellioth, Pasiune şi puritate;
  59. David DeWitt, Cartea bărbatului matur;
  60. James Dobson, Căsătoria: împlinire sau frustrare;
  61. Norman Wright, Comunicarea cheia căsniciei tale;
  62. Luis palau, Cu cine să mă căsătoresc;
  63. Nancy L. Van Pelt, Curtenie completă;
  64. Nancy L. Van Pelt, Secretele comunicării;
  65. Norman Wright, Deci, te căsătoreşti;
  66. Gene Edwatrds, Divina iubire;
  67. Ligia Mănăstireanu, Eu cu cine mă căsătoresc?;
  68. Daniel Brânzei, Ghidul familiei creştine;
  69. Josh McDowell, Secretul artei de a iubi;
  70. Stephen Arteburn, Fred Stoeker, Lupta fiecărui bărbat;
  71. Stephen Arteburn, Fred Stoeker, Lupta fiecărui tânăr;
  72. Hill,HilJosh McDowell, Mai mult decât un simplu tâmplar;
  73. Josh McDowell, Manual de consiliere a tinerilor;
  74. Watchman Nee, Nu iubiţi lumea;
  75. Mary Bater, O descoperire uluitoare;
  76. C. S. Lewis, Creştinismul redus la esenţe;
  77. Emil Bartoş, Conceptul de îndumnezeire în teologia lui Dumitru Stăniloaie, Ed. Cartea creştină;
  78. Millard Erickson, Teologie creştină, Ed. Cartea creştină;
  79. James W. Sire, Universul de lângă noi, Ed. Cartea creştină;
  80. Thomas Kempis, Imitatio Christi;
  81. Elisabeta si Iosuif Ţon, Viaţa de familie, Ed. Cartea creştină;
  82. John Dobson, Viaţa pe marginea prăpastiei;
  83. Yoneko Tahara, Yoneko;
  84. Betty şi D. W. Holbrook, Înainte de a spune „Da”;