În urma unui rege…


regele-mihai-foto-ioana-chirita_15213000

(Foto: Ioana Chiriță)

În urma unui rege… rămâne o țară întristată și înlăcrimată, blocată în clipele unei reflecții grave privind pierderea a 28 de ani în realitatea păguboasă a republicii post-comuniste, în care neo-bolșevicii autohtoni au luat România de parcă ar fi țara lor proprietate personală – asemeni romanilor de acum peste 2000 de ani ce au împărțit cămașa lui Hristos – lăsând o țară improprie pentru demnitate sau prosperitate pentru românul de rând.
Moartea Regelui Mihai ia odată cu ea un mare potențial: acela de a folosi statutul și rolul de monarh în  procesul de transformare și aducere a României la nivelul statelor occidentale.

În urma unui rege… rămâne o națiune fără repere – căci ce vedem la palate… sunt găști ce gravitează pe orbita intereselor personale și de clan, fără viziune și fără strategie.

Monarhia trebuie sa revină. Avem nevoie de un REGE, de un OM cu o coloană vertebrală dreaptă, capabil să ne reprezinte cu demnitate, curaj și capacitate de luptă pentru interesele noastre.
Am avut în fruntea statului personaje indoielnice capabile doar de vorbe impletite și lipsite de consistență (Iliescu), multă hăhăială (Băsescu) și multă muțenie (Iohannis) completate de un parlament cu senatori și deputați ce au votat legi incomplete, prost gândite sau nocive.
E vremea sa ne trezim!

E de o mie de ori mai bine să contribui financiar la întreținerea unei case regale demne, cu autoritate, responsabilitate și determinare care să misioneze și să reprezinte bine națiunea română, decât să susții o gașcă de impostori penali care votează în defavoarea ta ca cetățean și națiune cu gândul la siluete feminine și conturi bancare!

Ce (ne-)am putea reproșa?

Regelui Mihai, poate doar timiditatea discursului sau absența unei incisivități ce se impunea în raport cu neo-bolșevicii feseniști care au preluat puterea în anii 90.

Nouă, că am permis ca România să tureze în gol și chiar să decelereze cu progresul necesar unei țări ce se vrea modernizată și nu improvizată.

Spre ce ne îndreptăm?

Dificil de spus. Se impune un referendum cu întrebarea legitimă: vă doriți reinstaurarea monarhiei? Și doar inconștienții sau oamenii lipsiți de memorie ar putea răspunde infirmativ.

O țară numită ROMÂNIA


romaniaaa
O țară numită România: ajunsă o rablă cu emblemă, sclipici și aparat improvizat de aruncat praf în ochii populației naive, fără roți și cu motor ce merge-ntr-un piston – ăla pus în mișcare doar de Dumnezeu și încercarea (eșuată) a demagogilor politici de a o prezenta ca o mașină de fițe, pe care o vor toți în garajul lor.
 
O țară numită România: trădată și vândută pe firimituri, cu praful depus peste cărțile de istorie și peste onoarea marilor OAMENI DE STAT avuți de-a lungul secolelor.
 
O țară numită România: o colonie populată cu oameni incapabili să organizeze o revoltă națională care să bage frica în trădătorii de neam și țară.
 
Asta e imaginea conturată în mintea mea după atâtea tragedii din ultimele luni (sinucidere Calea Victoriei, Colectiv, Ekeng etc.).