În vizită la Marian


10370598_953980911284447_770816042_n

Motto: „O pereche de pantofi are mai multe de oferit, decat o simplă purtare”
Nedelcu Marian

Cu Marian Nedelcu, FENOMENUL care a revoluționat piața de încălțăminte făcută la comandă, am intrat în contact anul trecut. Aveam nevoie de o pereche de pantofi pe mărimea mea și, cum găsirea unei perechi care să-mi vină ”mănușă” a fost o adevărată aventură pentru mine, cu limba scoasă de-un cot după atâta alergătură între magazinele de încălțăminte, am decis să-l sun pe Marian. Acesta mi-a luat măsurile și… în două săptămâni erau gata bijuteriile: prima pereche de pantofi maron whiskey pe mărimea tălpilor mele, care mi-a înseninat fața. M-am arătat țanțoș în fața prietenilor cu noua mea pereche de pantofi, bucuros nevoie-mare, în mall.
De ce asociez expresia ”FENOMEN” de numele Marian Nedelcu? Pentru dinamica business-ului său de confecționat pantofi pe mărimea clienților. Pentru curajul lui de a readuce la viață o meserie din vremuri uitate în paginile de istorie a Bucureștiului pe a cărui promenade curgeau cândva gentelmani și doamne în tandem. Și, nu în ultimul rând, pentru creativitatea debordantă: m-a uimit diversitatea modelelor create de tânărul designer Marian Nedelcu care poate răspunde tuturor așteptărilor clienților actuali și potențiali – de la clasic la modern, de la pantoful uzual la cel exclusivist confecționat din piele de piton.
Apreciez la tânărul de 24 de ani Marian Nedelcu inițiativa antreprenorială și potențialul de lider: el a convins-o pe prietena lui, Monica, să i se alăture în proiectul său, împreună formând o echipă excelentă.
Deși sunt tânăr, fac parte din categoria oamenilor ”de modă veche”. Nu mă încântă chinezăriile – acei pantofi cumpărați din piață, ”de la ruși”, făcuți de dragul de a fi făcuți și vânduți. Mi-am dorit genul acesta de pantofi pe care i-am găsit în creațiile lui Marian, acei pantofi ridicați la rang de artă, creați cu pasiune și dăruire. Mi-am dorit o pereche de pantofi care oferă ca bonus originalitatea și sufletul investit în procesul execuției lor. Pantofii confecționați de Marian și echipa lui sunt unicați.
De la prima noastră întâlnire am rămas prieteni. În vizita pe care care i-am făcut-o azi am dorit să admir noile sale creații și, fiindcă n-am rezistat tentației, am mai comandat două perechi de bijuterii – modelul Derby, un clasic în viață ce încă se poartă după foarte mulți ani de la apariția lui (clasicul nu se va demoda vreodată).
Marian mi-a oferit la probă o pereche de pantofi pentru definitivarea lungimii piciorului. Apoi mi-a măsurat reperele monturilor. Am definitivat și înălțimea ristului ambelor labe ale picioarelor. I-am sugerat lui Marian ca pantoful să fie cât mai comod, chiar dacă în dimensiuni va lăsa o toleranță care în mod normal nu se lasă. Dacă nu frecventez ringul de dans, măcar în pantofi să-mi danseze picioarele în timp ce măsor străduțele Centrului vechi.
Pentru că sosește anotimpul ploios, Marian mi-a recomandat să port în această perioadă doar pantofii cu talpa de tunit, nicidecum vreo pereche cu talpă de piele cum obișnuiește majoritatea populației, fiindcă talpa de piele absoarbe umiditatea prezentând riscul de a se dezlipi.
În același registru al discuției, Marian m-a învățat că pentru o întreținere corectă a pantofilor, este necesară utilizarea perechii de șanuri pe care el o include în comanzile onorate, atunci când pantofii sunt ”parcați” în pantofar, pentru ca pielea să rămână întinsă, evitând cutele inevitabile. De asemeni, pielea are nevoie de întreținere cu o cremă solidă, nicidecum lichidă.
Casa de Comenzi Nedelcu Marian are o vitrină dedicată și doamnelor sau domnișoarelor interesate de o pereche de pantofi confecționate cu măiestrie și pasiune. Marian e pregătit să ia măsurile specifice doamnelor și domnișoarelor doritoare să poarte astfel de bijuterii.
Pentru detalii și comenzi, accesați cu încredere pagina de Facebook: https://www.facebook.com/NedelcuMarianShoes

Reclame

La Istanbul


IMG_0361

Am fost pentru o scurtă vizită, la sfârșitul acestei săptămâni, în Turcia, la Stanbul, cum spunea regretatul Jean Constantin în ecranizarea romanului ”Toate pânzele sus”, scris de Radu Tudoran. Nu am reușit să văd prea multe – mi-am promis că voi reveni la Istanbul…

Am rămas uimit de patriotismul poporului turc. Capitala Turciei se remarcă remarcat printr-o mulțime de steaguri roșii arborate cu mândrie în vântul toamnei târzii.

Istanbulul seamănă cu Bucureștiul la capitolul aglomerare urbană și rutieră. Cu Roma la capitolul străduțe înguste, pe care ambulanța stresează șoferii cu ai ei semnale specifice.

Mi-au plăcut fațadele deschise la culoare ale clădirilor înalte și foarte înalte ce oferă mega-orașului Istanbul un aspect splendid.

Primele ținte ale mele au fost acelea gastronomice. Am căutat să cumpăr șhaorma. Am cumpărat un soi de șhaorma formată din pâine, carne de pui, verdețuri și roșii. Nu am văzut șhaorma oferită în lipie și nici cu atâtea ingrediente ca cele servite de șhaormeriile autohtone. N-am ratat balclavaua, foarte dulce și foarte sățioasă. În localul unde am cumpărat baclavaua cred că lucrau două românce. Era evident că sunt românce, dar se prefăceau că nu cunosc limba română.

La un complex cu buticuri ce comercializau țoale, româncele nu negau că sunt românce, vorbind cu dezinvoltură graiul dulce românesc, refuzând să-mi vândă la auzul că nu cumpăr en-gross. M-au impresionat pleiada de buticuri și magazine cu piese auto. Nu mi-a venit să cred multitudinea de magazine ce comercializează piese auto.

Unele localuri din Istanbul seamănă cu cele provinciale sau mărginașe Bucureștiului, bărbații venind aici pentru socializare și petrecerea timpului liber la un ceai tare turcesc.

Orașul este presărat, din loc în loc, cu minarete ce se înalță maiestoase spre cerul stăpânit de Alah, având o înfățișare deosebită noaptea, când fațadele clădirilor sunt luminate cu diverse nuanțe ale luminii, fiind un adevărat paradis perceptiv în traversarea orașului.

Vă redau câteva fotografii surprinse în Istanbul:

IMG_0237 IMG_0293 IMG_0298 IMG_0301 IMG_0310 IMG_0311 IMG_0314 IMG_0317 IMG_0333 IMG_0335 IMG_0345 IMG_0349 IMG_0354 IMG_0356 IMG_0360 IMG_0361 IMG_0366 IMG_0387 IMG_0389 IMG_0395 IMG_0399 IMG_0403 IMG_0409 IMG_0419 IMG_0428 IMG_0434 IMG_0437 IMG_0438 IMG_0473 IMG_0482 IMG_0484 IMG_0485 IMG_0487 IMG_0491 IMG_0492

La Mogoșoaia


Am vizitat Palatul Mogoșoaia. Pe exterior doar. Este un loc nesperat de frumos. Te poți reculege în curtea ansamblului sau în afara ei, pe aleile amenajate de primărie. Te poți bucura de iarbă, fără să fii stingherit sau amendat pentru călcarea spațiului verde. Probabil și Constantin Brâncoveanu se plimba în jurul palatului, reflectând sau cântărind anumite decizii. A fost o zi de sâmbătă minunată, semn că primăvara vrea să ia locul iernii. Parcă e mai frumos aici ca în parcul Herăstrău. Am stat ore bune, respirând aerul ceva mai curat decât în București și descoperind zona, plimbându-mă peste tot. M-a prins noaptea. Sunt din anul 2001 în București, dar niciodată, până azi, nu am vizitat proprietatea familiei Brâncoveanu. Am venit la sugestia unui amic. Am surprins ceea ce au văzut ochii mei, în câteva fotografii pe care le redau mai jos:

20130406_182418

20130406_183251

20130406_183411

20130406_183542

20130406_183650

20130406_183707

20130406_183733

20130406_184036

20130406_184534

20130406_184538

20130406_184858

20130406_184918

20130406_185041

20130406_185158

20130406_185259

20130406_185515

20130406_200225

20130406_200541

20130406_200701

20130406_200814

20130406_200840

20130406_200944 20130406_201340

20130406_201539

20130406_201644

20130406_201804  20130406_202426 20130406_202439

20130406_202551